Pana la un an, nu se punea problema disciplinei. Era vorba, inainte de toate, de a respecta nevoile copilului si de a-i da incredere in el insusi si in parintii sai. Nazbatiile" nu puteau fi sanctionate cu adevarat, pentru ca bebelusul nu era inca responsabil de comportamentul sau. Era imposibil sa-i pretindeti sa-si controleze actele: nu putea. Doar prudenta cerea sa nu se favorizeze prea mult aparitia capriciilor, oferind sistematic copilului mai mult decat era nevoie.

Incepand cu varsta de un an, perspectivele se schimba. Campul de investigatie al copilului se mareste pe masura curiozitatii sale. Mersul ii ofera noi spatii si el pleaca in explorarea lor cu un mare entuziasm. In timpul acestei perioade, copilul va avea nevoie de mult spatiu si de multa libertate: are atatea lucruri de invatat! Prea multe restrictii sau obstacole risca sa-i submineze increderea in sine si sa-i stinga curiozitatea.
Cu toate acestea, este perioada in care vor fi puse in aplicare primele interdictii. Parintii vor constata ca spun nu" copilului lor din ce in ce mai des. El vrea sa atinga tot, dar strica sau sparge. I se intampla sa loveasca sau sa muste. Suporta greu ca cineva sa se opuna dorintelor lui. Dealtfel, nu va intelege imediat valoarea primelor interdictii. Este oare doar un cuvant pe care mama il pronunta pur si simplu, sau e important? Este valabil doar pentru astazi, sau va fi valabil si maine?

Amenajati spatiul unde evolueaza" copilul in asa fel incat sa o faca in deplina securitate pentru el insusi si pentru obiectele la care tineti. Limitati-va interdictiile; in caz contrar, va veti petrece timpul incercand sa-l faceti sa le respecte sau sa tipati, cand de fapt aveti altceva mai bun de facut cu copilul dumneavoastra.
In schimb, incercati sa-l faceti sa inteleaga ca nu" inseamna cu adevarat nu" si nu numai un cuvant pe care poate sa nu il auda. Aratati-i, inca de pe acum, ca rabdarea si vointa dumneavoastra sunt superioare rabdarii si vointei lui.
Daca vedeti copilul incercand o activitate interzisa, mai degraba indreptati-i atentia spre un alt lucru, decat sa incepeti sa-l certati de pe pozitii de forta. Este inca relativ simplu la varsta aceasta. O fraza ca: O! Priveste ce se vede pe fereastra!" merge de fiecare data si va lasa putin timp sa gasiti ceva ce sa-i aratati efectiv.

Interdictiile sunt mai usor acceptate atunci cand sunt explicate pe scurt, dar clar, de mai multe ori. De asemenea, atunci cand sunt compensate prin activitati permise. Dorinta principala a copilului de varsta aceasta nu este de a-si necaji parintii, ci de a le face placere. Este incantat sa fie ascultator, cand lucrul acesta este compatibil cu nevoia sa de explorare. De asemenea, trebuie sa-l recompensati si sa va aratati pe deplin multumirea atunci cand face un lucru permis.