Personalitatea

La doi ani, copilul a devenit mai calm, mai sigur de el. A dobandit un nou grad de independenta si nu mai trebuie sa se zbata ca sa-l apere. Acest nou echilibru ii permite demonstratii mai frecvente de afectiune, iar copilul degaja o impresie de mai mare echilibru.
In perioada aceasta, este interesat mai ales de cuvinte si invatarea cuvintelor ii ia mult timp si energie. In acelasi timp, invata sa se mentina curat, ceea ce se face in mod natural, dar necesita cu toate acestea o maturitate atat fizica, cat si intelectuala si afectiva.

Are simtul proprietatii?

Este normal la varsta aceasta. Ceea ce este al meu" defineste autonomia, il asigura asupra valorii sale personale. Dumneavoastra nu-i permite-ti sa se atinga de lucrurile la care tineti: si el face la fel.
incetul cu incetul, ii veti explica, iar el va intelege ca atunci cand dai cu imprumut un lucru, il recapeti.sicapoti la randul tau sa imprumuti un lucru de la cineva. Toate acestea le va intelege mai tarziu, cand se va simti destul de sigur pe el ca sa le impartaseasca.

Sociabilitatea

Copilul de doi ani a devenit o fiinta sociala complexa si aparte. Chiar daca jocurile lui se desfasoara inca mai mult in paralel cu ceilalti copii decat in conditionare reciproca, ii face placere sa fie cu prieteni de varsta lui. El leaga prietenii, dintre care unele se vor prelungi ani de zile. Frecvent, el ii imita pe ceilalti copii, imita jocurile lor si comunica cu ei intr-un mod mult mai apropiat.
In raporturile cu adultii, el a invatat esentialul: cum poti sa le faci placere, cum sa-i infurii, cum sa le atragi atentia. El stie sa-si exprime adecvat si amanuntit dispozitiile si emotiile, dorintele si refuzurile.

Dezvoltarea fizica

Copilul isi cunoaste acum bine corpul. Poate sa numeasca partile esentiale si le cunoaste capacitatile. Plin de vitalitate, el alearga, sare, danseaza, fuge, se opreste brusc si pleaca din nou...
Coordonarea intre ochi si mana este mult mai buna: ca sa faca un puzzle, copilul nu mai tatoneaza cum facea inainte, ci studiaza piesele disponibile, priveste formele de umplut si merge direct la tinta. Nu mai incearca, cu orice pret, sa le faca sa intre invers.
Tine creionul in mana ca un adult, ceea ce determina progrese in productiile sale grafice. Ii face placere sa insurubeze si sa desurubeze. Dar mai ales, ii place sa se foloseasca de maini pentru a pipai. Cunoasterea, care inainte trecea prin gura, trece de acum direct prin mana. Astfel, copilul isi dezvolta o sensibilitate tactila si este bine, de fiecare data cand este posibil, sa-l lasati sa pipaie. Ii place in mod special ceea ce este moale (par, blanuri, catifea etc).