Ati uitat parola?
Ati uitat informatiile de logare?

Dezvoltarea limbajului

 

Varsta de 2-3 ani. In aceasta perioada limbajul bebelusului are o dezvoltare exploziva. Parintii vor fi surprinsi sa realizeze faptul ca micutul va trece de la cuvinte izolate la propozitii formate din 2 sau 3 cuvinte. Desi aceste cuvinte vor fi deformate la pronuntie sau pur si simplu inventate pe moment, ele il ajuta pe micut sa-si exprime parerile si intrebarile.

 

La aceasta varsta copiii inteleg denumiri si nume, insa pentru ei acestea sunt echivalente cu persoane sau obiecte pe care le exprima. In aceasta perioada copilului trebuie sa i se vorbeasca mult, calm, linistit, deoarece o atitudine negativa cu tipete si certuri il pot determina pe cel mic sa faca o asociere cu sentimente negative, lucru ce ar putea duce la intarzierea vorbirii.
Dezvoltarea limbajului copiilor difera de la caz la caz. De multe ori parintii incep sa se ingrijoreze si sa creada ca exista probleme de mutenie sau intarziere mintala ale copilului. In cazul observari anumitor deficiente in vorbire, parintii, pentru a se asigura ca micutul nu are probleme de surditate, mutenie sau de intarziere mintala, ei trebuie sa mearga cu copilul la un control ORL.

 

In cazul copiilor exista 2 tipuri de limbaj:
- activ - in care copilul intelege si exprima prin cuvinte ce are de spus;
- pasiv - in care ramane doar la stadiul de a intelege.
Copiii de regula incep vorbirea cu cuvantul  "eu", iar apoi nu mai pot fi opriti. Daca copilul foloseste si cuvinte pocite nu este indicat sa li se atraga atentia, dar trebuie ca parintii sa evite totusi sa-l imite, deoarece pot aparea problemele de comunicare.
Un sugar care are o dezvoltare normala poate pronunta 2 - 3 cuvinte bisilabice, cum sunt mama, tata, papa, etc. La 18 luni vocabularul sau este alcatuit deja din 18 - 20 de cuvinte. La 3 ani  vocabularul copilului se perfectioneaza, iar cel fonetic devine foarte variat.

 

 Foarte important de retinut este faptul ca un copil insuseste mai multe cuvinte in cazul in care le aude accidental in familie (de la frati, parinti, rude, etc.) decat daca i se cere sa le invete.