Cu exceptia bauturilor alcoolice, a mancarurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve, copilul de 3-6 ani poate manca aproape de toate. Unii nu sunt insa in stare s-o faca. Gusturile sunt limitate, unele alimente consistente le displac.
Apetitul este foarte variabil de la un copil la altul: unii mananca orice, mult, de 5 ori pe zi (3 mese principale si doua gustari); altii mananca numai de 3 ori pe zi; la altii, cei din jur se mira "din ce traiesc". Tinand seama de gustul si apetitul copilului, dovedind intelegere si rabdare, se va evita lipsa de pofta de mancare, frecventa la aceasta varsta.

Copilul unic la parinti, supraingrijit, este amenintat cel mai mult! Daca i se fac toate poftele sau, dimpotriva, daca e fortat sau rugat sa manance, copilul ajunge sa refuze totul sau sa prefere numai un fel de mancare. Un astfel de copil dus la gradinita sau intr-o familie cu multi copii mananca "tot" si "de toate".
Copilul este usor sugestionabil la aceasta varsta: boala adultilor ("dureri de stomac", regimuri restrictive) ii impresioneaza si astfel incep sa invoce suferintele adultului si sa refuze sa manance. Inainte de a apela la diferite medicamente pentru "pofta de mancare", parintii sunt datori sa verifice daca nu este vorba numai de greseli din partea lor.
Supraalimentatia constituie de asemenea un pericol. Obezitatea este determinata foarte rar de afectiuni endocrine etc. De cele mai multe ori este vorba de un aport excesiv caloric prin meniuri incarcate cu fainoase si dulciuri.

Mancarea copilului trebuie sa fie variata (lapte, branzeturi, carne, oua, fructe, zarzavaturi) pregatita cu gust si prezentata frumos. Copilul va fi obisnuit treptat sa se spele singur pe maini, sa foloseasca singur lingura si furculita. In formarea deprinderii de a manca singur si corect, adultii au un mare rol: copilul ii imita pe acestia.
Supraprotectia unor parinti si mai ales a unor bunici, de a "servi" si a "indemna" pe copil ce, cat si cum sa manance, va intarzia formarea deprinderii de a manca singur si se va prelungi masa in mod inutil.
Se pot da lichide atat intre mese, cat si in timpul mesei, cand copilul solicita. In general, un copil are nevoie de cel putin un litru de lichide pe zi (simple sau incorporate in alimente). Apa simpla sau sucurile de fructe naturale neandulcite sunt de preferat. Copilul va avea un pahar personal.

Orarul

Masa de dimineata
Se da imediat ce copilul s-a trezit. In general, este la fel ca a adultilor. La copiii obisnuiti sa se trezeasca de dimineata, se va da o masa mai consistenta (lapte simplu, cu cicoare sau cacao, precum si o tartina din paine cu unt si cu gem sau dulceata), iar la cei care se trezesc mai tarziu o masa mai usoara (1 pahar de lapte simplu sau fiert cu un fainos; ceai cu paine cu unt si gem). La copiii care primesc dimineata o masa mai consistenta (ou, sunca presata), masa de pranz se va da mai tarziu si nu va fi asa de abundenta.

Masa de pranz
Consta, potrivit traditiilor culinare romanesti, dintr-o supa sau ciorba, urmata de o mancare cu carne si incheiata cu un fruct, compot sau o prajitura. Multi copii accepta si mananca totul cu placere. Altii se satura cu supa sau cu ciorba si refuza felul al doilea, care de fapt este cel mai valoros din punct de vedere nutritiv. La acesti copii, revenim cu sfatul nostru de a se incepe cu felul al doilea mai consistent, iar supa sau ciorba sa se dea, eventual, cu ceasca, in timpul mesei sau dupa masa.
In lipsa carnii sau a pestelui se vor da branzeturi cu fainoase, zarzavaturi etc. La copiii mofturosi se poate folosi sistemul: un sandvis preparat cu paine taiata felii foarte subtiri, peste care se aplica friptura rece taiata subtire, salam de buna calitate, sunca presata cu sau fara unt, salata de cruditati, un pahar de lapte rece si fructe.
Gustarea de la 10 dimineata este facultataiva
Se dau alimente usor de digerat, de preferinta numai fructe.
Gustarea de dupa amiaza
Se va fixa in functie de pofta si de preferintele copilului, precum si de ora la care se serveste masa de pranz si de seara (suc de fructe, un pahar cu lapte sau iaurt, o tartina sau o prajitura de casa).

Masa de seara
Este bine ca la aceasta masa copilul sa manance impreuna cu toata familia. Tatal trebuie sa faca tot posibilul sa vina la timp acasa pentru ca cel putin seara (la masa, culcare etc.) copilul sa simta comunitatea "mama-copil-tata".  Ca alimente se indica, indeosebi, laptele sau derivatele (branza, branza topita, cascaval, iaurt) si se evita dulciurile si prajiturile de cofetarie. Meniul va fi unic pentru intreaga familie: carne, lapte si/sau derivate, legume, desert. Copilul mananca de toate si la fel ca toata familia!

Deprinderea de a fi curat si manierat la masa

Pana la 3 ani se acorda o mare toleranta in modul cum copilul reuseste sa manance: varsa cu lingurita, tine coada linguritei si cum poate, apuca cu degetele, varsa din ceasca sau din lingura cand duce mancarea la gura, face faramituri si le arunca pe jos, soarbe lichidele cu zgomot.
Intre 3-6 ani parintii nu trebuie sa mai fie indulgenti cu stangaciile, mofturile, extravagantele si indisciplina din timpul mesei. Desigur, nu este vorba de o schimbare brusca de atitudine.
Cu calm, fara ironii, fara moralizari, i se va arata cum sa tina lingura si sa apuce ceasca, cum sa bea, sa soarba fara zgomot si cum sa mestece cu gura inchisa. Toate succesele copilului vor fi laudate, esecurile nu vor fi prea sever condamnate.
Este foarte important ca toti membri familiei sa manance cu grija: "bunele maniere" nu se invata prin sfaturi, discursuri sau observatii, ci numai prin exemple. Dorinta de imitatie a copilului il ajuta sa-si insuseasca indicatiile celor vastnici.
Insistentele prea mari declanseaza opozitia brusca a copilului. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. Hranirea are si ea un rol social, fiind o reuniune si o comuniune intre cei care o impart. Orele de masa in famili sunt ocazii de intalnire si de revedere a tuturor membrilor ei, prilej de schimburi de impresii, de descoperire reciproca, de strangere a legaturilor sufletesti.

Multe tulburari ale apetitului copilului de la aceasta varsta se explica prin greselile ce se fac in legatura cu "ceremonialul" mesei:
a) Tensiune nervoasa;
b) Proasta dispozitie care transforma in corvoada alimentara ceea ce ar trebui sa fie o reuniune fericita;
c) La masa comuna i se da copilului sa manance altceva decat mananca parintii;
d) Fortarea copilului de a manca dupa "prescriptiile" medicale (de exemplu, se refuza sa i se dea apa la masa);
e) Lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt, masa prelungita, rigiditate in "manierele" parintilor etc.);
f) Tentativa de a se purta discutii pe care copilul sa nu le auda, sa nu le inteleaga;
g) Mustrari facute copilului pentru ca "nu mananca frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc.

Trebuie sa i se formeze copilului obisnuinta de a se spala intodeauna inainte de masa si dupa fiecare masa, precum si de a se spala pe dinti dupa fiecare masa. Nu este deloc greu daca o fac si adultii din anturajul apropiat.