Sunt doua metode de alimentare cu biberonul: la cerere - de cate ori stomacul copilului o vrea, si cu orar fix - de obicei la fiecare 3 ore in timpul zilei si cand este trezit noaptea.
Alimentatia la cerere este pentru satisfacerea sugarului, cea cu orar fix este pentru confortul mamei. Se recomanda sa i se dea nou nascutului sa suga cand cere. Cu timpul va intelege ca atunci cand ii este foame, va fi hranit si nu va trebui sa se aagite sau sa planga mult.

Cei mai multi parinti ajung la un compromis sau la un program de genul "semicerere" - dand nou nascutului una sau doua mese la anumite ore in fiecare zi, intercalate cu supturi la cerere. Pe la doua saptamani programul de supt al nou nascutului devine mai regulat.
Nou nascutii au stomacul mic si au nevoie sa suga putin dar des. Copilul va lua atata lapte cat ii trebuie si nimic mai mult. Cantitatea de lapte supt depinde de greutatea copilului, viteza sa de crestere, metabolism, tipul constitutional si pofta sa de mancare. Nevoile alimentare de baza ale copilului in primele 6 luni pot fi satisfacute cu 120-150 ml/kg  corp/zi.
In prima saptamana dupa nastere unii nou nascuti, iau doar 30-60 ml la fiecare supt de exemplu in ziua a 3-a suge cate 40-50 ml la o masa, in ziua a 4-a cate 50-60 ml, in ziua a 5-a  cate 60-70 ml, in ziua a 5-a cate 70-80 ml, iar in ziua a 7-a cate 80-100 ml de cate 6 ori pe zi.

La sfarsitul primei luni cei mai multi sugari vor lua pana la 90-130 ml la fiecare supt. Pentru ca formula este digerata mai incet decat laptele de san, intevalul dintre mese va fi mai lung decat in cazul alaptarii la san.
Mama se poate astepta sa-si hraneasca pruncul de cel putin 6-8 ori pe zi. Exista mari diferente intre sugari, in felul cum mananca, cat de mult si cat de des. Pofta de mancare se poate schimba de la o zi la alta sau chiar de la o masa la alta.
Se poate incepe cu 50-80 ml la un supt. Un biberon mai mic la inceput micsoreaza tentatia de a-l supralimenta. Pe masura ce copilul creste, va suge mai rar dar mai mult. Nu trebuie fortat sugarul sa termine biberonul pentru ca pot incepe probleme de alimentatie. Copilul stie cel mai bine cand s-a saturat si semnalizeaza prin intoarcerea tetinei intr-o parte, arcuirea spatelui sau impingerea tetinei din gura cu limba.
Mama invata si alte moduri de a-l linisti, tinerea pentru scurt timp in brate, o repriza de joaca, oferirea biberon cu apa fiarta si racita (nu apa minerala) cand ii este sete, schimbarea scutecului sau doar o schimbare de activitate.

In primele saptamani sugarul trebuie trezit si hranit daca doarme mai mult de 4 ore consecutiv in timpul zilei. Supturi mai dese in timpul zilei si cate un biberon la ora 19 si la ora 22, creeaza un program acceptabil pentru multi parinti.
Un biberon inainte de culcarea parintilor, va satisface deseori nou nascutul pana la ora 3-4 dimineata, necesitand doar o trezire pentru unul din parinti. Unii copii au nevoie sa fie hraniti mult mai frecvent. Un copil cu o greutate de sub 3 kg la nastere poate avea nevoie sa suga la fiecare 2-3 ore pentru a creste rapid, deoarece are stomacul mic.
Uneori copilul suge la fiecare 2 ore pe timpul zilei, dar doarme 6-7 ore noaptea, ceea ce este apreciat de parinti. Copiii hraniti la san primesc apa necesara din lapte. Cei hraniti cu biberonul au nevoie de apa in plus cand mediul din jur este cald sau uscat. In general nu este nevoie sa se adauge apa in alimentatie.
Daca insa, fiind afara cu copilul, mamei ii este cald si sete, poate presupune ca si sugarul simte la fel, mama poate bea un pahar  doua cu apa, iar copilul ii ofera un supt in plus. Cum nu transpira mult la aceasta varsta, se vor observa alte semne de incalzire ca respiratie rapida, iritabilitate sau oboseala.

Subnutritia
Daca sugarul este agitat de fiecare data dupa ce goleste biberonul, este posibil sa nu se fi saturat, i se poate da un supliment de 60 ml de formula, daca mananca, atunci acesta este motivul. Daca copilul suge des, dar nu ia mult, trebuie verificat orificiul tetinei, acesta poate fi prea mic, copilul suge cu dificultate si oboseste inainte de a primi deajuns.
Nou nascutul subnutrit nu creste, sau creste foarte incet sau chiar scade in greutate si are semne de intarziere in dezvoltare. Poate evita sa ia contact cu privirea mamei, apare retras si evident inactiv, fara nici un motiv aparent. Rareori lipsa de crestere se datoreaza neputintei de a absorbi unele substante nutritive, unei stari febrile sau altor boli.
Subnutritia la nou nascut creste riscul de imbolnaviri, scade puterea de aparare contra infectiilor, bolile devin mai grave si accentueaza subnutritia, copilul ramane in urma cu cresterea si dezvoltarea, situatie in care poate apare malnutritia si chiar decesul. Infectiile sunt principala cauza de boala si deces la copilul malnutrit.
Starea de nutritie a mamei influenteaza compozitia laptelui, in special al acizilor grasi, vitaminelor, a iodului si seleniului. Acidul folic si calciul din lapte este mentinut pe seama rezervelor materne.
Daca mama nu este expusa suficient la razele ultraviolete (ale soarelui) sau daca are o alimentatie saraca in vitamina D, atunci sugarii (alaptati) necesita suplimentare cu vitamina D. Daca gravida este strict vegetariana, noul ei nascut va fi deficitar in vitamina B12, chiar daca mama nu are nici un semn de deficit alimentar.

Supraalimentarea
Un nou nascut este mai usor de hranit in exces cu biberonul, decat la san. Rezista tentatiei de a adauga formula in plus, de a forta copilul sa termine ultima picatura din biberon, de a-i da  bauturi dulci, sau de a introduce alimente solide prea devreme. Exista riscul ca nou nascutul dolofan sa devina un copil gras mai tarziu.
Uneori un sugar mananca des fara sa aiba nevoie. El mananca pe saturate apoi dupa 2 ore plange din nou ca si cum i-ar fi foame. Spre deosebire de copilul infometat, un asemenea sugar este insa gras, are trei gusi si cute adanci la pulpe si brate. Asemenea sugar interpreteaza senzatia intestinala de "plin si digerand" ca neplacuta si, deci "flamand", el intra intr-un cerc vicios, incearca sa aline senzatia neplacuta sugand mai mult.
Greutatea este sa-l inveti pe copil ce simte. Pentru aceasta, atuni cand plange mai devreme de 3 ore dupa ultima masa, da-i o suzeta, un biberon cu apa fiarta si racita sau ia-l in brate, orice pentru a-l pacali lasand sa treaca pana la 3-4 ore de la inceputul ultimului supt.
Sunt suficiente 3-4 asemenea amanari pentru ca el sa simta diferenta dintre senzatia de foame si cea de satul. Sugarul intra apoi intr-un program de supt la 3-4 ore. Pe masura ce creste, el devine mai putin dolofan fara sa piarda din greutate.