Alimentatia

Cantitatea de lapte poate fi redusa la 400-500 ml. O alimentatie predominant lactata fara pireul de zarzavat cu carne in trimestrul al 4-lea al primului an de viata duce la anemie marcata si la receptivitate crescuta la infectii. In plus, trecerea la o alimentatie corespunzatoare dupa intaiul an de viata se face cu mare dificultate.
O alimentatie mai consistenta permite, la aceasta varsta, adaptarea continutului si orarului meselor copilului la programul familiei. In anotimpul cald si in caz de febra se creste aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, menta, musetel), apa fiarta sau fructe.
De la 10 la 12 luni se ofera alimente consislente. Se incearca sa se inlocuiasca treptat biberonul cu ceasca sau cu lingurita.
Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale
La ora 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic.
La ora 12-13 : se renunta progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculita. in functie de sezon si posibilitati, alaturi de cariofi, legume variate: morcovi, dovlecei, spanac, salata fiarta, fasole verde, mazare verde, conopida, sfecla. In sezonul rece se pot da din cand in cand paste fainoase sau orez bine fiert.
Dupa-amiaza; fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe sau biscuiti sau prajituri de casa; la sfarsit, se poate da lapte, iaurt sau.branza de vaci.
Seara (in jur de ora 20): budinci, papanasi cu lapte cu cereale instant, fulgi de cereale, gris sau paine cu unt + branza de vaci sau sunca slaba + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahar), mamaliga cu unt si branza de vaci.
Acum, sau in luna urmatoare, se poate incepe sa i se dea sugarului, din cand in cand, din mancarea care se pregateste pentru restul familiei. La aceasta varsta, copiilor le plac mancarurile pe care le pot duce singuri la gura: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea pastai. Se pot da si fructe crude: mere, zmeura, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub forma de compot. Pireurile nu se sareaza si nu se condimenteaza.
Este permisa inca mentinerea alimentatiei la san la 1 -3 mese in 24 ore. De subliniat ca sugaiii hraniti la san, accepta greu altfel de lapte.
Laptele (produse industriale sau de vaca) si/sau derivate (iaurt, branza de vaci) raman alimente de baza, prezente in "meniul" zilnic

Sta in picioare

Un alt progres remarcabil este ca sugarul sta in picioare, el reuseste sa se agate de grilajul patului sau tarcului, incearca sa se ridice, si dupa multe eforturi si caderi, triumfeaza: sta drept in picioare. Bucuria si miscarile cu mainile sunt peste masura fortelor sale. El poate cadea; lovirea ii franeaza si amana incercarile. Nu-l lasati sa stea prea mult in picioare; daca se clatina, sprijiniti-l; mangaiati-l daca nu a reusit; luati-l in brate; jucati-va putin cu el, nu-l lasati tot timpul in pat, ci puneti-l intr-un scaun inalt.
Apucarea. S-a amintit cat de mult timp ii trebuie sugarului pentru a reusi sa apuce obiectele. De abia acum el ajunge sa prinda obiectele cu degetul mare (policele) si aratatorul (indexul). Datorita acestui progres, el apuca obiectele usoare cu precizie si finite.
Aceasta ii da si o senzajie de putere. Asezat intr-un scaun inalt, el apuca un cub si-i da drumul. Apuca succesiv toate obiectele din jurul sau si se distreaza privindu-le cum cad. Asteapta laudele si aplauzele mamei pentru noua lui reusita; se necajeste daca nu i se dau inapoi obiectele cazute. Cand i se redau, le pipaie, le duce la gura, le priveste si apoi le arunca din nou . Intre mama si copil, aceasta mica manevra este un joc; adesea cei din jur se irita, isi pierd rabdarea, il apostrofeaza, ii indeparteaza jucariile si-l parasesc. Este o greseala.
Memoria continua sa se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si isi cauta obiectele pierdute.
Se contureaza personalitatea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mica personalitate. Preferintele si repulsiile se exprima prin manifestari din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni si ramane stangaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reusesc. Parintii sunt datori sa urmareasca toate componentele fizice, spirituale si emotionale, care contureaza o personalitate. Trasaturile de comportament care nu sunt pe placul parintilor nu se vor combate prea repede; se incearca mai intai sa se Mature ceea ce a aparut in mod nedorit. Daca un copil este vioi, nu se va incerca sa se faca din el un copil linistit, obligandu-l sa stea euminte.

Limbajul

Spune bisilabe in lanturi: "ma-ma", "pa-pa", "ta-ta" fara adresa. Reactioneaza cand este strigat pe nume si cand i se solicita sa dea un obiect. Imita zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleaza vocea tare, incet.sj soptit. Se joaca cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Supraveghere si ingrijiri
Somnul

Ca si la adult, nevoia de somn prezinta mari variajii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Altii, mai linistiti, au nevoie de mai putin somn. In medie, spre varsta de un an, sugarul doarme 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua.
Unii sugari mari si copii mici refuza sa mai doarma dupa-amiaza. Daca dorm in cursul nopfii 11-12 ore sau daca dorm mai mult in cursul diminetii, nu mai este nevoie sa doarma dupa-amiaza. Chiar daca seara sunt foarte obositi si mai iritabili, inseamna ca fac parte din categoria de copii care nu au nevoie decat de un singur somn. Daca adorm seara greu, mai tarziu se va scoate copilul la plimbare spre seara si, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri, musafiri, agitatie).

Incaltamintea. Nici la aceasta varsta, sugarul nu are nevoie de incaltaminte de protectie pentru picioare. Numai in cazurile in care este dus in curte sau sta pe o podea rece si cu asperitati are nevoie de incaltaminte.
Folosirea prefereiniala a unei maini este dictata de conformalia si dezvoltarea creierului si reprezinta o particularitate biologica ce nu trebuie interpretata ca un defect si de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este gresit si dificil sa fie obligat sa se foloseasca de mana dreapta, cand pentru el este mult mai natural sa o foloseasca pe cea stanga. Fortarea pentru folosirea mainii drepte poate determina o forma de nevroza . Majoritatea indivizilor stangaci nu au dificultati serioase in viata si in meserie.