Copilul implineste in curand un.an. Dupa aceea nu se mai discuta despre copil in luni, ci in ani.
Ajunsa la acest moment, orice mama priveste inapoi asupra anului scurs. Copilul a facut progrese uriase, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul sau si care are o vointa proprie.
In acelasi timp. mama a invatat "meseria" de mama. Satisfactia cea mai mare a unei mame este de a fi constienta de increderea copilului in ea si de faptul ca el o "cunoaste". Orice mama ia o multime de hotarari, din instinct, fara a reflecta prea mult. Cand este nesigura, copilul ii arata prin reactiile lui daca solutia adoptata este cea mai nimerita. Incercarile si greselile fac parte din viata parintilor si nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mama de emotii sau de situatii neprevazute.
In pragul trecerii in al doilea an de viata al copilului, mama simte ca nu mai este singura, Ca  sotul sau a intrat tot mai mult in rolul de tata. De acum ambii parinti  vor vea ca scop permanent Ingrijirea sanatatii fizice si educatiei copilului; cu acesta vor deveni si ei copii, vor trai din nou
etapele copilariei, vor incerca sa faca" din copil mai mult decat au fost ei si vor visa ca acesta
sa nu repete greselile lor.Pentru aceasta este nevoie de devotament, de daruire permanent, de stradania de a fi asa cum ar vrea sa devina copilul lor, prin puterea exemplului lor. In vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanenta. Azi, copiii nu mai pot fi crescuti din instinct, in cadrul catorva norme mostenite prin traditie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea moderna, in continua transformare.

Alimentatia

La un an (si nu mai inainte) se pot da o mare parte din mancarurile ce se gatesc pentru fratii mai mari. Atata timp cat primeste zilnic legume, fructe, carne si lapte, se poate tine seama de preferintele copilului. Bineinteles ca se va intocmi un mediu ecbilibrat. Majoritatea copiilor prefera o alimentatie simpla, bine pregatita, necondimentata, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinte.
La masa de pranz, potrivit traditiei culinare romanesti, multe mame dau mai intai copilului supa sau ciorba cu multe zarzavaturi si apoi pireul cu carne. Ca variatie se poate da  mamaliguta cu branza de vaci sau iaurt.
La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe
La gustarea de dupa-amiaza: iaurt, branza de vaci sau branza topita, fructe strivite (mere, banana, piersici etc.) simple sau cu biscuiti si branza de vaci.

Alimente interzise

Nu se dau copilului cafea naturala, ceai rusesc concentrat, mancaruri condimentate, salamuri afumate, slanina, peste afumat, bauturi alcoolice, muraturi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, mazarea), varza acra.
Sandvisurile la 11-12 luni
Sugarilor care au invatat sa mestece bine, li se poate da dimineata, la masa cu lapte, o tartina cu unt sau cu o pasta moale de fructe. Este important sa li se dea paine proaspata, alba, taiata in felii subtiri.
Se va evita excesul de dulciuri
Adousul de zahar nu mai este obligatoriu la laptele de vaca. Dulciurile si prajiturile se vor da numai dupa mese, nu intre mese. La masa de seara este bine sa nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri au un rol incontestabil in aparitia cariilor dentare.

Dezvoltarea fizica si psihomotorie

Greutatea se tripleaza fata de cea de la nastere; la cei nascu^i cu greutate mica, se tripleaza mai devreme.
Baieti:  mediul urban = 9 100 - 9 900 g;
           mediul rural = 9 200 -9 800 g
Fete:    mediul urban = 9 100 - 9 300 g;
           mediul rural = 9 000 -9 300 g.
Sunt cifre medii. Deviatiile de plus sau minus 700-900 g se apreciaza ca normale.
Inalltimea (talia) si perimetre
Talia
Baieti:  mediul urban = 75,32 cm (+/- 3,11);
           mediul rural = 74,88 cm (+/-3,37);
fete:    mediul urban = 73,91 cm (+/- 3,01);
           mediul rural = 73,28 cm (+/- 3,23).
Perimetrul cranian
Baieti:  mediul urban - 46,23 cm (+/- 1,54);
           mediul rural = 45,96 cm (+/-1,66);
fete:    mediul urban = 45,24 cm (+/- 1,55);
           mediul rural = 44,81 cm (+/- 1,74).
Perimetrul toracic
Baieti:  mediul urban = 47,26 cm (+/- 2,22);
           mediul rural = 47,30 cm (+/- 2,44);
fete:    mediul urban = 46,29 cm (+/- 2,04);
           mediul rural = 46,06 cm (+/- 2,39).
Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinti (4 sus si 2 jos). Exista foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai tarziu.

Dezvoltarea motorie

Aceasta varsta este treapta intermediara. dintre pozitia orizontala si cea verticala, inca instabila. Perfectionarea se face treptat. Astfel, daca in primele luni pozitia obisnuita era cea culcat pe spate sau pe burta, la 12 luni aceasta pozrtie se adopta numai in somn. Se intoarce spre ambele parti si ajunge sa sada atat prin tractiune (se apuca de degetele adultului), cat si singur.
a) Pozitia "sezand" este libera, cu un echilibru stabil (atat pe un plan orizontal, cat si in bratele mamei), se poate sprijini si intoarce spre toate partile.
b) Ridicarea in picioare. Am vazut ca i-au trebuit 3-4 luni pana cand sa se ridice si sa se aseze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridica numai cu sprijin si doar o mica parte liber. Unii dintre ei reusesc sa faca singuri cativa pasi. Tinandu-se de mobila "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" si se deplaseaza cu viteza.
c) Mersul in patru labe. De la pozitia orizontala pana la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni si luni de zile; mai intai s-a "tarat", apoi a mers "de-a busilea" si, in sfarsit, inainte de a ajunge la statiunea bipeda, "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inca preferat de catre unii si la aceasta varsta, datorita vitezei mai mari de deplasare. Din aceasta pozitie poate sta in sezut sau se ridica in picioare. Asa cum am mai aratat, unii sugari tree direct de la tarare la pozitia "in sezut" sj apoi in picioare.
d) Pozitia in picioare si mersul. In general, un copii de un an sta in picioare nesprijinit, dar inca fara echilibru si fara posibilitatea de a se deplasa.
Mersul se invata foarte incet: mai intai este nevoie ca sugarul sa fie "copt" pentru a incerca spontan sa se ridice si sa incerce sa se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupa aceea adultul il va ajuta (la inceput sustinandu-1 de subsuoare si apoi de varful mainilor) sa paseasca. Mersul de unul singur se realizeaza, la majoritatea copiilor, intre 12 si 14 luni. Daca intarzie prea mult, se va consulta medicul.
La inceput, copilul merge leganat, cu baza de sustinere largita.  Adesea, cade pe sezut dupa 3-4 pasi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invata sa mearga, luand-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaza din mobila in mobila, de care se tin cu o mana. Din pozitia bine in picioare, se pot aseza fara ajutor.
Poate tine un creion cu care mazgaleste o foaie de hartie. Poate aduna firimituri de paine si le duce la gura. Incearca sa bea din ceasca. Coopereaza din ce in ce mai mult si mai ales la dezbracat si descaltat.
Unii dintre copii, care incep sa mearga devreme, dupa cateva incercari inceteaza brusc sa mai mearga si timp de 1-2 luni nu mai incearca deloc (s-au speriat de nesiguranta lor si de caderi). Ei devin mai prudenti si fac o noua incercare abia dupa ce uita primul soc. Nu vor fi fortati!
Daca face progrese si in vorbire, mersul dobandit poate sa dispara temporar, ca si cum si-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dupa boala, ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii.
e) Ce poate face un coil i la 12 luni. Sta liber in sezut, sta singur in picioare si face, sustinut, primii pasi.  Se urca pe scari in 4 labe. Este captivat de dorinta de invata sa mearga. Daca stie sa mearga, va umbla prin  casa in majoritatea timpului. Daca ajunge pana la masa  stie sa-si insuseasca diverse obiecte. Poate tine o bila mica cu degetele si da drumul in mod voit unor obiect pe care le tine in mana.  Acum si in lunile urmatoare pana spre 18 luni, ocupatia lui favorita. va fi sa arunce diferit jucarii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Est pasionat sa descopere, sa apuce cu "pensa" (degetu mare - degetul aratator) gunoaie, firimituri, nasturi margele etc. si sa le duca la gura ("le gusta").

Limbajul

Afara de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresa) majoritatea copiilor nu mai pot spune decat cateva silabe sau unele cuvinte formate din 2 silabe. Vorbirea incepe insa sa devina mijloc de comunicare; dorintele si sentimentele proprii vor fi exprimate prin silabe simple. Repeta lucruri de care adultii se amuza.
Multi copii incep sa vorbeasca mai tatziu. Ei sesizeaza multe situatii din mediul lor, stiu sa arate diferitele parti ale corpului si multe obiecte din camera, diferentiaza dupa nume persoanele din jur, executa mici ordine, dar nu articuleaza nici un cuvant.
Contactul social. In aceasta perioada se intensifica diferentierea psihica. Spre sfarsitul primului an de viata, se observa manifestari de simpatie sau preferinta, refuz sau protest fata de persoane, jucarii sau mancare. Manifesta de asemenea acte de manie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoaca neplacere, copilul reactioneaza activ, cu protest sau furie, sau pasiv, cu teama, reactie de evadare. Tipa, pentru a atrage atentia asupra persoanei sale.
Copilul imita tot ce face mama, gesturile ei, pana si dispozitia, starea de spirit.
Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gesturile mainilor, de a apuca si lasaa de a pipai, posibi-litatea de a vedea, de a misca, de a se apropia de ceea ce-l tenteaza, de a se indeparta de ceea ce nu-l intereseaza, toate ii permit sa cunoasca lumea din jur: spajiul, obiectele neinsufletite, contural, consistenta moale sau dura., tesatura lucioasa sau aspra, formele, dimensiunile

Supraveghere si ingrijiri

Se contureaza din ce in ce mai mult personalitatea si caracterul copilului. In functie de acest caracter se vor adopta si atitudinile adultilor. Timidul are nevoie de o protectie mai mare, de mangaieri, de vorbe dulci, de blandete. Cei care incep sa "speculeze" dragostea mamei prin crize de plans trebuie sa simta ca cei din jur nu se supun manifestarilor lor de manie. Au drept la mangaiere, dar in limite rezonabile si pe baza de reciprocitate.
Vom repeta ca tatal trebuie sa fie prezent zilnic in viata copilului ca sa-l simta alaturi de el si sa participe la toate activitatile lui. Oricat ar fi de ocupat trebuie sa-si gaseasca timp pentru familie si cu atat mai mult pentru copii. Prezenta tatalui este necesara la plimbarea de seara si absolut obligatorie in zilele de sarbatoare si de vacanta. Sa fie prezenta comunitatea: MAMA-COPIL-TATA.

Consultul medical este obligatoriu. Chiar daca sugarul este sanatos, la sfarsitul anului are nevoie de un consult medical amanuntit, care sa faca bilanlul dezvoltarii fizice si psihice din perioada de sugar si sa fixeze jaloanele pentru etapa urmatoare.