In dezvoltarea sugarului se semnaleaza momente de oprire si de reluare. Tentativele unor parinti de a "incadra" neaparat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveste greutatea, maturatia neuropsihica, alimentatia etc. sunt gresite

Alimentatia

In cursul acestor luni in alimentatie nu se produc schimbari semnificative daca sugarul este alimentat exclusiv la san. Trecerea la 5 mese la sugarii care mananca inca de 6 ori pe zi, se poate face spontan, sugarul nu se mai trezeste la ultima masa. La altii, indeosebi la cei alimentati artificial, este de ajuns sa se rareasca mesele de la 3 ore la 4.

Alimentatia naturala

Multe mame intreaba cum se procedeaza pentru a adapta secretia lactata cerintei mereu crescande a sugarului. Atata timp cat sugarul este multumit, mama nu va face nimic. Acelasi regim alimentar al mamei si aceiasi tehnica alimentara fac posibila adaptarea secretiei lactate. Nu trebuie facut nimic atat timp cat sugarul este multumit si creste bine.
Ratia alimentara in 24 de ore ramane aceiasi in ceea ce priveste nevoia de lichide. Cand poate fi intarcat sugarul? Nu exista un termen fix pentru intarcare. Numai daca exista motive serioase se poate trece la intreruperea alimentatiei naturale.
Se recomanda ca renuntarea la alaptare sa se faca treptat in decurs de 1-3 saptamani. Mama se resimte mai putin, iar sugarul se obisnuieste mai usor cu biberonul, accidentele digestive posibile ale sugarului (varsaturi, lipsa de pofta de mancare, neliniste, diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu.

Obisnuirea sugarului cu biberonul

Inlocuirea sanului se face in primele 4 luni de viata cu produse de lapte. In prima zi se introduc la una din mese, inainte de supt, 30 ml din unul din preparatele de mai sus, in zilele urmatoare se creste cantitatea inlocuita tot cu cate 30-60 ml, pana se inlocuieste complet suptul de la ora respectiva.
Daca sugarul a primit si tolerat laptele din biberon la o masa de lapte, in zilele urmatoare se inlocuieste in fiecare zi cate o masa sau cu cantitati mici la fiecare masa. Daca apar tulburari digestive, renuntarea la san se face mai lent sau se amana.
Se constata ca in a 2-a, a 3-a saptamana sugarul nici nu mai doreste sanul, deoarece mama are din ce in ce mai putin lapte. Alti sugari renunta insa mai greu la san si sug viguros chiar cand gasesc mai putin lapte, refuzand biberonul.
Intarcarea treptata duce la disparitia secretiei lactate fara tulburari pentru mama. Daca aceasta simte o tensiune in san si putina durere poate sa puna sugarul sa traga putin din san, fara a-l goli complet sau isi stoarce sanul putin cu mana. Concomitent se pun comprese reci pe san de mai multe ori pe zi.

Daca se sisteaza brusc si total alaptarea se procedeaza in felul urmator:
- mama va pune comprese reci pe sani, va lua intr-o seara un purgativ salin, va reduce consumul de lichide, timp de cateva zile isi va strange pieptul cu un bandaj compresiv;
- medicul poate indica un tratament hormonal;
- daca sanii se inrosesc se aplica de cateva ori pe zi, in mod intermitent, comprese reci;
- se va intrerupe punerea la san, daca este posibil, sugarul va fi complet izolat de mama.

Alimentatia artificiala

Este bine sa nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Nu se creste concentratia, mensurile vor fi rase cu cutitul, nu se taseaza. Se prepara dupa recomandarile imprimate pe cutie. In aceasta luna sugarul suge cu putere, uneori cu lacomie, in biberon apar basici de spuma.
Nu se intrerupe alimentatia pentru ca spuma se formeaza din nou. In luna a 4-a persista adesea colicile, incidente care nu necesita schimbarea laptelui, ci numai o corectare a tehnicii de alimentare.

Diversificarea alimentatiei

Prin diversificare se intelege introducerea in hrana sugarului, pe langa lapte, a altor nutrimente. Cu varsta, sugarul are nevoie si de alte substante, in special vitamine, saruri minerale si substante de balast.
Diversificarea prea timpurie se insoteste la multi sugari de reactii alergice, de incetinirea cresterii in greutate si de tulburari digestive. Pe de alta parte, adosul unor cereale se insoteste de o crestere supraponderala.
Cerealele determina cresterea sugarului prin ingrosarea tesutului grasos tulburari de somn si chiar o oarecare lentoare in dezvoltarea motricitatii. Asadar, numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce, imediat dupa implinirea varstei de 3 luni, sucul de fructe.
Asa cum am arata mai inainte se prefera sucul de morcovi sau de mere. Este bine ca sucurile sa nu se indulceasca cu zahar sau miere deoarece scad resorbtia si utilizarea vitaminelor. La nevoie se dilueaza cu apa fiarta sau racita.
Daca sugarul primeste greu sucul respectiv se va imparti in portii mai mici si se va da inaintea meselor. Se administreaza fie cu lingurita, fie cu biberonul. Nu se va forta sugarul sa primeasca un anumit suc.
Pentru evitarea infectilor si a intoxicatiei cu substante insectofungicide, fructele se spala in mai multe ape si se oparesc. Oparirea se poate efectua punand fructele, in strat subtire, intr-o strecuratoare care se scufunda, pentru cateva secunde, intr-o cratita cu apa fierbinte.
Razatoarea de sticla, presa electrica, tifonul, vasele in care se colecteaza sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecta curatenie. Inainte de preparare, mama se va spala pe maini cu apa si sapun.

Incidentele legate de administrarea sucurilor de fructe

Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. Sucul de capsuni produce urticarie la uni copii. Sucurile de cirese, prune, pere, struguri sunt mult mai laxative.
La noi in tara, in lunile de vara se dau si alte sucuri de capsuni, visine, zmeura, piersici, caise, coacaze, tomate, in tot cursul anului se poate incerca sucul de lamaie si de portocale. Din cele observate la noi in tara, sucul de portocale se insoteste rar de reactii alergice, efectele secundare survenite dupa folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier si inmultirea scaunelor.

Criterile de alegere a sucurilor de fructe la sugari sunt:
a) toleranta digestiva, b) gustul, c) anotimpul, d) starea economica si regiunea unde domiciliaza familia, e) educatia sanitara a mamei, f) durata cat se gaseste pe piata un fruct, g) tendinta la diaree sau la constipatie, h) continutul de vitamine.
La cei anemici sunt foarte indicate sucul si pulpa de piersici, care au o cantitate mai mare de fier. La sugarul care primeste greu sucul de fructe se dilueaza cu apa calduta si se da in proportii mai mici.
Morcovii, merele si bananele prezinta avantajul ca se pot da treptat si cu pulpa si se gasesc in toate anotimpurile. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduc sau chiar se suprima sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie.
Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe. Insistam asupra faptului ca in prezent se socoteste ca introducerea altor alimente este necesara mult mai tarziu. La sugarul alimentat natural, laptele de mama acopera toate nevoile pana la 6 luni.

Cresterea si dezvoltarea psihomotorie

Cresterea
Cantarirea se va face tot saptamanal. Cresterea incepe sa incetineasca media saptamanala, este de 140-175 g, respectiv 600-750g pe luna. Sa nu se uite niciodata ca progresele greutatii sunt foarte diferite de la un sugar la celalalt. Cresterea in lungime este de 2 rar de 3 cm.
Dezvoltarea motorie
Continua sa progreseze de la cap spre extermitati. Pe langa faptul ca-si tine capul, sugarul il si intoarce de la dreapta la stanga. El se tine singur, cand este purtat in brate. La sfarsitul lunii a patra poate sta in sezut, usor sprijinit de un umar, pentru o durata scurta de timp, dar cu o curbura a spatelui, ca o cocoasa, care impresioneaza pe unele mame.
a) Culcat pe spate. Sugarul poate sta pe spate in pozitia simetrica, bine destins. Participa la manevra de ridicare. Se apuca cu destula siguranta de mainile adultului si participa la ridicarea pe sezut, tinand capul aproape vertical. Tine capul pe linia mediana, dar se intoarce preferential spre una din parti, sugarul isi poate schimba pozitia cu usurinta.
b) Mainile sunt aduse pe linia mediana si sunt urmarite cu privirea, in mod coordonat. Degetele de la maini sunt deschise.
c) Membrele inferioare sunt in rotatie externa, inclinate in afara, pedaleaza alternat, genunchii sunt inca in flexie, dar din cand in cand ii tine si intinsi. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei, care are o buna mobilitate.
d) Asezat pe burta. De acum sugarul se sprijina cu siguranta pe antebrate, fixate in fata, inalta capul fara efort si priveste inainte sau lateral. Intinderea trunchiului si soldului este mai avansata. Schiteaza miscari de tarare. Membrele inferioare se misca mult, pedaland.
e) Asezat pe spate. Daca este apucat si tras in sus de maini, sugarul participa la aceasta miscare si controleaza bine capul, in acelasi timp ridica si intinde membrele inferioare, cu genunchii usor indoiti. Apucarea. Miscarile de apucare sunt inca necoordonate. Sugarul poate apuca un obiect, il tine strans si il misca odata cu mana. Ii da drumul intamplator, neintentionat. Observa, insa, cu atentie ce se intampla cu mana lui si cu obiectul si incearca sa repete "figura" cu ajutorul mamei. Sugarul isi introduce degetele in gura si le suge. Se joaca cu mainile si incearca sa duca totul la gura, care devin organ de cunoastere.
Auzul si localizarea zgomotelor. Sugarul devine atent la zgomote. Incepe sa deosebeasca diferite calitati de sunete si-si manifesta preferinta pentru unele din ele, vocea mamei. Vederea si miscarea globilor oculari. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte si le urmareste dincolo de linia mediana miscand si capul. Miscarile globilor oculari sunt coordonate, se mai uita intermitent crucis.
Daca mama plimba un obiect lucios la o distanta de 20-30 cm sugarul il urmareste cu privirea in toate directiile, la dreapta, la stanga, in sus si in jos.

Supraveghere si ingrijiri

Prezenta tatalui trebuie sa se faca simtita in mod treptat in viata sugarului. Respectand somnul si linistea sugarului, tatal sta mai mult langa sugar, va invata sa-l tina in brate, va incerca sa-l cunoasca, plimbarea de seara cu caruciorul este bine sa fie facuta de tata.
Somnul de noapte este acum mai adanc si fara intrerupere. In timpul zilei sugarul are inca patru perioade de somn: doua dimineata si doua dupa-amiaza. Perioadele de veghe sunt mai lungi si mai active.

Infasatul sugarului mare
Dupa varsta de 3-4 luni cand sugarul incepe sa pedaleze, se schimba tehnica de infasat. Pe de o parte numai este necesar ca sugarul sa fie imbracat prea gros, deoarece corpul lui, perfectionandu-si treptat capacitatea de termoreglare.