Ati uitat parola?
Ati uitat informatiile de logare?

Una din cele mai mari bucurii traita de parinti este urmarirea dezvoltarii sugarului, care are loc continuu.
Unele modificari in dezvoltarea nervoasa a sugarului nici nu ar fi sesizate de parinti, daca nu li s-ar atrage atentia. Pentru un adult, progresele sugarului par atat de simple, incat le considera de la sine intelese. Pentru sugar este insa o adevarata performanta daca reuseste, dupa saptamani de incercare, sa intinda mana si sa apuce o jucarie.
Fiecare copil isi are propriul sau ritm de maturatie, performante sau "ramaneri in urma", caracteristice temperamentului si structurii lui. Fiecare fiinta umana este o individualitate aparte, ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normala.

 

 

Alimentatia

 

La sugarii alimentati natural se continua cu acelasi numar de mese, fara diversificare. La cei hraniti artificial se pot produce produse de continuare sau in formulele folosite anterior.
a) Numarul meselor. La sugarii sanatosi care se dezvolta bine se mentin cinci mese pe zi, la cei grasi (pastosi cu tendinta la obezitate) se va evita introducerea de fainoase, mentinandu-se numai laptele si adaosul de fructe sub forma de pireuri (mere rase, banane). Unii medici recomanda sa se introduca o masa de zarzavaturi. Multi sugari renunta spontan la una din mese, spre nedumerirea si chiar nelinistea unor mame. Tentativele rigide de a mentine orarul de 5 mese, trezind sugarul noaptea sau dandu-i sa traga din biberon in somn sunt gresite. La sugarii debili, fostii prematuri, distrofici si convalescenti se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. De asemenea, la "mancaciosii" sanatosi, daca doresc, se mentin tot 6 mese in 24 de ore.
b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare masa, daca sugarul primeste 5 mese in 24 de ore si de circa 200 ml daca primeste numai 4 mese.
c) Diversificarea alimentatiei. La sugarul alimentat artificial la aceasta varsta, de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de fructe (mere, banane).
Marul ras se dilueaza la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea razatoarei de sticla; nu se indulceste cu sirop de zahar.

 

La inceput, noul aliment se da ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Se da inaintea mesei propriu-zise, folosind o lingurita de material plastic sau de metal inoxidabil cu varful rotund. Dupa ce un sugar a invatat sa inghita este important ca alimentul oferit sa fie primit cu placere. De aceea, pentru inceput, pireul de mar crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se creste in cateva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Se vor folosi numai mere de buna calitate bine coapte, care au celuloza mai putina si aciditate redusa. Bananele sunt tot atat de bune ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbena); pulpa de banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formeaza o pasta omogena, fina, care se dilueaza la inceput cu ceai de plante neindulcit (chimen, anason etc.), cu apa fiarta si racita sau cu suc de portocale pentru a usura mestecatul si inghititul. Adaosul de fructe se fixeaza in functie de: a) ora la care sugarul este flamand; b) timpul pe care
mama il are la dispozitie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. Din practica, ora cea mai potrivita este ora 10 dimineata (a doua masa) si ma putin orele 16-17. Daca sugarul este maturat pentru inghiti alimente mai consistente si daca este flamani il primeste mai bine.
Ce fructe noi se pot da sugarului si sub ce forma in functie de sezon si de toleranta digestiva a sugarulv. se pot da: mere, banane, piersici, caise, zmeura, afint coacaze, fragi. Dintre zarzavaturi, la noi in tara s folosesc morcovii si rosiile. O presa de fructe sau u mixer simplifica mult munca mamei; altfel, fructele s taie si se paseaza printr-o sita sau prin mixer, in afai de mere care se rad.

 

Daca se incepe cu un fruct nou se ofera la inceput cantitate mica (o lingurita). Se creste treptat cantitate si se da acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dupa ce s stabileste toleranta fata de noul fruct, acesta poate dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anteru toleranta. De obicei insa, majoritatea sugarilor n agreeaza variatiile de fructe si de mediu. Prefera unifo mitatea! La multi sugari, toate fructele, in afara de mei si de banane, determina aparitia de scaune mai moi.
Se pot folosi conserve de fructe? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara nici o teama. Pe cutiile conservelor respective este obligator; precizarea: "pentru sugari" si varsta de la care se pot da fara riscuri. La varsta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de morcovi, mere sau banane.
Fructe care nu se dau la sugar. Nu sunt recomanda prunele, pepenii si ciresele, deoarece pot declansa: dureri abdominale si/sau diaree. Cu prudenta se pot da perele, strugurii (diaree) si capsunile (urticarie).
In rezumat: masa de dimineata si cea de seara raman in continuare de lapte praf de durata partial adaptat sau, la nevoie, laptele de vaca diluat si cu adaosuri.

 

La masa a doua se va trece la pulpa de fructe - mere rase sau banane. Aceasta masa va fi mai putin consistenta fara adaosuri (de biscuiti sau de branza de vaci, asa cum fac multe mame) pentru ca sugarul sa primeasca mai bine masa de pranz. La mesele de dupa-amiaza continua cu laptele, in timp ce la masa a 3-a se incepe introducerea de supa.
Introducerea supei (pireului) de zarzavat cu carne, pe langa lapte, poate fi inceputa la sfarsitul lunii a 5-a si nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate.
La una din mesele de lapte, se poate trece la lapte cu cere, fie cu un produs din comert de lapte cu cereale si/.1 fructe, fie se adauga cereale la lapte la inceput de consistenta fiu si apoi mai vascos, de brei, de consistenta ciulamalei.
Sugarul a dobandit capacitatea de a le inghiti si digera. Zarzavaturile aduc vitamine, saruri minerale si celuloza ("fibre"). Prin consistenta lor sunt mai "satioase". In plus, sugarul se obisnuieste sa manance cu lingurita. La sugarul alimentat natural diversificarea nu e necesara decat dupa varsta de 5-6 luni. Pana atunci va primi doar suc sau pulpa de fructe. De asemenea, la sugarii care au o crestere in greutate necorespunzatoare nu se introduce "supa" pentru ca are o valoare calorica mai mica decat orice produs lactat.
Introducerea unei mese cu alimente solide reprezinta pentru mama si sugar o schimbare substantiala. Alimentul nou se da incet si cu rabdare. Sugarul va fi ajutat sa se obisnuiasca cu gustul si consistenta noului aliment. El invata numai treptat sa duca alimentul de la varful catre baza limbii. La inceput este foarte neindemanatic (il proiecteaza afara cu limba, pe care o foloseste ca pentru supt) si devine nerabdator.'

 

Mama se poate astepta ca, la inceput, sugarul sa scoata aproape totul din gura, pana se obisnuieste cu noul mod de a manca. Daca se incearca cu rabdare si se repeta mereu acest lucru, sugarul va reusi in curand sa retina ceva din noul aliment. Daca dupa cateva tentative nu se obtine nici un progres, se renunta si se reincepe dupa 2-3 saptamani. Mama nu trebuie sa-si piarda curajul!
Insistam, consistenta primului aliment se adapteaza varstei, gradului de maturatie a sugarului, capacitatii lui de a transporta spre baza limbii si a inghiti alimente solide. Se incepe cu o consistenta foarte mica, apoi alimentul respectiv se ingroasa treptat. Nu Se incepe ca pe vremuri cand se da supa "strecurata", ci se da dintr-odata supa de legume mixata sau trecuta prin sita (la inceput numai morcov, apoi si cartof), a carei consistenta va creste treptat ajungand la aceea de pireu.

 

 

Cresterea si dezvoltarea psihomotorie

 

Greutatea. Cresterea va fi mai mica in luna a cincea: 600-700 g pe luna, in medie 20 g/zi sau 140 g pe saptamana. La 5 luni sugarul normal si-a dublat greutatea de la nastere. Exceptie fac sugarii cu greutate mica la nastere; ei isi dubleaza greutatea mai devreme decat cei cu greutate mai mare. Dimpotriva, cei nascuti cu greutate mare (peste 3 500 g) si-o dubleaza mai tarziu.
Lungimea. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 2]. in ultima luna a crescut cu 2 cm. De acum inainte va creste si mai putin: circa 1 cm pe luna.
Nu se fac consideratii asupra inaltimii definitive a unei fiinte umane dupa modul cum creste in primul an de viata. Asa cum am afirmat si in alte parti ale acestei carti "saltul" definitiv al inaltimii survine la pubertate intre 11 si 16 ani.
Motricitatea generala. a) Asezat pe spate (decubit dorsal). Spre sfarsitul lunii a V-a, o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reusesc sa se intoarca si de pe spate pe burta. Circa 25% dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii.
isi apuca picioarele si le duce la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile, acum deschise. Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se sprijina pe cap si pe talpi, in timp ce ridica sezutul, dand impresia ca face "puntea". Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul corpului .
Daca i se intinde un obiect il apuca, inca cu stangacie, cu toate degetele, dar il tine bine strans; il scutura, il izbeste de gratiile patului, il "cuprinde" cu ochii si apoi il duce la gura. ii da drumul singur. iiDaca i se intinde un obiect il apuca, inca cu stangacie, cu toate degetele, dar il tine bine strans; il scutura, il izbeste de gratiile patului, il "cuprinde" cu ochii si apoi il duce la gura. ii da drumul singur. ii place sa agate paturica si s-o traga pana la gura pentru a o suge.

 

Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap. Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele mai multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunchii pot fi bine intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Toate miscarile devin mai coordonate si mai variate.
b) Asezat pe burta, sugarul se redreseaza cu usurinta sprijinindu-se pe antebrate. Sta in pozitie simetrica, cu capul ridicat pana la 90 . Se pivoteaza pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe care se sprijina, si astfel isi elibereaza celalalt brat pe care il intinde inainte. Schiteaza tararea, dar nu reuseste sa-si deplaseze intreg corpul. Ridica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot.
c) Ridicarea de brate din pozitia culcat pe spate. Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate un deget de la mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in cea de asezat cu controlul perfect al capului (fig. 3.10). in caz ca sugarul nu participa la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu are puterea de a se tine de acest deget sau/si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesizat medicul. Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in aceasta pozitie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-1 roteaza lateral. in timp ce este ridicat, membrele inferioare se intindrBratele sunt flectate in articulatiile cotului.
Contactul social. In loc de reactii globale (tresariri, teama, tipete), sentimentele se nuanteaza, mijloacele lui de manifestare se imbogatesc: bucurie, manie, plictiseala. Din ce in ce mai mult "ii place societatea", simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori este treaz; daca i se vorbeste este fericit.
incepe sa se contureze din ce in ce mai mult personalitatea sugarului ("vesel", "lenes", "activ", "sensibil", "visator"). Nu se pot trage concluzii definitive.
Toti cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul ca unii sugari sunt "lenesi" si refuza sa primeasca orice aliment mai consistent sau sa "participe" la mancare, ca unii plang la orice voce care se ridica, iar altii sunt indiferenti. De indata ce se trezesc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa "prinda" miscarile si vocile adultilor. Unii se opresc din plans cand li se vorbeste. incep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.

 

 

Auzul si localizarea zgomotelor

 

Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de sunete. Este important ca atunci cand se testeaza auzul sugarului, acesta sa fie calm, iar in jurul lui sa fie liniste.
Sugarul deosebeste calitatile sunetelor. Recunoaste sunete si se bucura de unele, refuzand pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obisnuit. Repeta propriile sunete, se bucura de ele. Emite sunete nuantate. Repeta si schimba repertoriul de sunete. Tpa cu putere cand are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece se remarca o mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.
Vederea si miscarile globilor oculari. Sugarul fixeaza obiectele si coordoneaza miscarile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvata. Urmareste o "zdranganica" Ia 90 peste linia mediana, in toate planurile (le examineaza in pozitie sezand si culcat pe spate).
Normal, sugarul de 5 luni mai are strabism (se mai uita "crucis"). La cei care nu-si coordoneaza inca bine miscarile globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in continuare, ca mama sa "plimbe" un obiect stralucitor la 20-30 cm de fata sugarului. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.
Materiile fecale si urina
Eritemul fesier. Introducerea de alimente schimba continutul, consistenta, numarul si culoarea materiilor fecale si caracterul urinei. Urina capata un miros de amoniac. Pielea din jurul orificiului anal si organelor genitale se pot inrosi, uneori apar crapaturi si descuamari. Eritemul fesier apare adesea dupa introducerea sucului de portocale sau de lamaie.

 

 

Materiile fecale se modifica mult

 

Este normal ca in scaune sa apara resturi de fructe sa legume nedigerate. In functie de organismul sugarului, scaunele pot deveni fie mai moi si mai numeroase, fie mai rare si mai consistente.  La sugarii cu tendinta de constipatie, pireul de la masa de pranz va fi predominant sau numai de cartofi.

 

Baia zilnica este obligatorie
Spalarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe saptamana. In situatiile in care baia "generala" nu este posibila, se va efectua seara o "baia partiala" simplificata. Nu suntem de acord cu reluarea imbaierii de 1-2 ori pe saptamana.

 

Stimularea dezvoltarii sugarului
Unii parinti sunt preocupati sa aiba un copil precoce, care comparat cu altii de varsta lui sa realizeze diverse performante. De exemplu, tentativele de a-l fixa si forta sa stea in sezut, pentru a grabi aceasta capacitate a sugarului, constituie o greseala. Pentru stimularea corespunzatoare necesara achizitiilor motorii.