Ati uitat parola?
Ati uitat informatiile de logare?

Medicul de familie, asistenta de ocrotire si mama insista mai mult asupra dezvoltarii fizice (cresterea greutatii si a lungimii corpului) si mai putin asupra dezvoltarii psihomotorii (maturatia psihica si motorie). Motivul este ca in primul an de viata dezvoltarea psihica depinde de dezvoltarea fizica si de "experientele" pe care le capata sugarul in raport cu mediul inconjurator (dragostea, si calitatea ingrijirii mamei, alimentatia, programul zilnic, incurajarea si stimularea achizitiilor motorii aparute spontan la sugar, armonia vietii de familie).
De aceea ambii parinti, nu numai mama, sunt datori sa invete sa studieze, sa cunoasca, sa ingrijeasca, sa se "converseze", sa se joace cu copilul.

 

Sugarul nu poate efectua un proces de gandire abstracta. El trebuie, de exemplu, sa cunoasca intai in mod concret, "fizic", o jucarie. Pentru a "cunoaste" si a "invata" ce se poate face cu orice obiect, parintii sunt datori sa-l puna in mana, sa-l "plimbe" prin fata ochilor. Sugarul il apuca in palma, il pipaie, il priveste, il aude sunand. Treptat, in saptamanile urmatoare, sugarul isi va perfectiona modul cum il prinde in mana, va reusi sa-l tina mai mult intr-o mana, sa-l treaca dintr-o mana in alta, sa-si foloseasca degetele, sa-l "cunoasca" si prin gust, ducandu-l la gura, sa-l "studieze", sa-l azvarle, sa incerce sa-l recupereze etc. Parintii vor alege un obiect usor. Sugarul va acumula o serie de experiente in legatura cu obiectul respectiv. Multiplele contacte corporale directe cu obiectele din jur, utilizarea permanenta a tuturor simturilor sale, amintirea experientelor trecute sunt aparent fara importanta. In realitate, ele imbogatesc bagajul de experiente, care reprezinta baza dezvoltarii sale psihice si motorii.

 

 

Alimentatia

 

Alaptarea. La sugarii alimentati numai la san pana la aceasta varsta, pe langa fructele introduse la masa a 2-a sau a 5-a (mere rase sau banane in toamna si iarna, fructe de sezon in timpul verii) se poate introduce supa de zarzavat (trecuta prin sita sau mixata), imbogatita cu carne (galbenus de ou) si ulei dupa tehnica aratata anterior. Se continua cu produsele de lapturi folosite si in luna anterioara (formule, produse de continuate).
Daca sugarul se satura cu portii mai mici, alimentele nu se incalzesc in borcan, le impartiti in portii mici. Continutul se trece intr-o craticioara care se pune intr-un vas mai mare ce se incalzeste la foc moale. Borcanul desfacut se inchide din nou si se pastreaza in frigider cel mult doua zile. Meniurile cu adaos de came se folosesc numai in a doua zi.

 

De la aceasta varsta se pot da la masa de pranz si alte zarzavaturi: dovlecei, ceapa, conopida, gulie, mazare verde fina, anason, spanac, varza de Bruxelles (verzisoara), tomate. Mancarea se poate pregati in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantitati mari care se pun in portii mici si se pastreaza in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o durata de pana la doua luni. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarna.
In primul an de viata se da numai carne de vita sau de gaina. Cu cat o carne este mai inchisa la culoare ("rosie") cu atat contine mai mult fier. Carnea se fierbe si cu un cutit bine ascutit se taie intr-un pireu fin. Carnea se amesteca cu pireul de zarzavat. La aceasta varsta, din comert se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogatite cu carne. Ficatul are un continut ridicat de fier. Se poate da si peste "slab". Daca se foloseste carne de buna calitate (proaspata sau bine congelata) se poate folosi la prepararea pireului si zeama de carne.

 

Daca si la aceasta varsta lingurita nu este acceptata se va da sub forma de "supa" cu biberonul, a carui tetina are orificii largite.  Este important insa ca foarte curand, daca nu s-realizat in luna a 5-a, sa se ajunga in luna a 6-a ca mas de pranz sa fie numai din zarzavat cu carne. Daca sugarii primeste la pranz o portie mare de pireu s-ar putea s ajunga sa primeasca numai 4 mese in 24 de ore dimineata si seara cate un biberon ci lapte.
- La tara, unde sugarii se hranesc cu lapte de vaci dam urmatorul exemplu (2 parti lapte + 1 parte apa)
Pentru prepararea unui litru de lapte de vaca i concentratie 2/3 sunt necesare: 70g ml lapte + circ 300 ml apa + 50 g zahar (10 lingurite rase de zahar, 20-30 g cereale de orez) (4-6 masuri) si 8-10 lingurii de ulei.
La apa rece se adauga faina de orez sau de porurr "instant" si se amesteca pana se resuspenda bine si t toarna peste lapte. Totul se bate cu un tel si se pune fiert la un foc moale. La sfarsit se adauga uleiul de floarea- soarelui.

- Problema anemiei feriprive. Daca nu s-ainceput diversificarea alimentatiei cu carne si galbenus de ou este foarte probabil ca rezervele de fier mostenite de sugar din perioada intrauterina sa se fi epuizat si atunci se impune, eventual, sa se administreze un preparat de fier sub forma de picaturi sau sirop. Consultati medicul de familie.

 

 

Dezvoltarea fizica si psihomotorie

 

Greutatea. in luna a 6-a sugarul creste cu circa 500 g pe luna, respectiv cu 125 g pe saptamana. Diferentele pot fi apreciabile: 100 g in plus sau in minus nu trebuie sa constituie motive de ingrijorare. La sugarii care cresc cu peste 600 g pe luna se reduc sau se suspenda fainoasele din alimentatie si se cresc cantitatile de fructe si de zarzavaturi; la cei care cresc cu mai putin de 400 g pe luna se va imbogati pireul de la pranz (unt, ulei de floarea-soarelui), se va reduce cantitatea de fructe, se va creste cantitatea de lapte, se va mari cantitatea de fainoase din fierturile fainos cu lapte. In mod obisnuit, la 6-7 luni apare primul dinte. Foarte rar se intampla ca un sugar sa aiba 1-2 dinti chiar de la nastere. La unii copii normali primul dinte apare abia catre varsta de un an.

 

 

Motricitatea generala

 

a) Asezat pe spate. Sugarul se poate intoarce de pe spate pe abdomen pe ambele parti, dar prefera una din ele. Apuca picioarele, isi pipaie corpul spre a-1 recunoaste, intinde bratele in fata si ridica capul. Uneori face "puntea" cu hiperextensia coloanei vertebrale: se sprijina pe cap si calcaie ,si isi ridica in sus trunchiul si abdomenul cu incurbarea coloanei vertebrale. Membrele inferioare sunt in rotatie externa, flectate (indoite) de la genunchi, iar unghiul format de coapsa si abdomen este obtuz: piciorul este in extensie fata de gamba, iar articulatia gleznei este mobila. De abia la aceasta varsta, extensia completa a membrelor inferioare este posibila. Miscarile sunt mai coordonate..
La 6 luni el se sprijina pe oricare din segmentele membrelor superioare, isi indoaie spatele, ridica sus capul si-1 intoarce in toate partile, pentru a vedea tot ce se intampla in jurul sau. Pus pe un plan orizontal si dur (tarc, masa) incearca sa se deplaseze: indoaie si isi impinge picioarele, in timp ce isi indreapta si coboara capul, schitand mersul de-a busilea.
c) Pozitia sezand. Daca este "pus sa stea in sezut" sprijinit de mama si aceasta isi retrage mainile care-1 sprijina, sugarul tine mainile in fata, preluand destul de stangaci greutatea.
intre 5 si 6 luni o mare parte din sugari pot sta in sezut pentru scurt timp, necesitand inca o perioada variabila de timp pana reusesc sa stea bine, fara nici un sprijin. Cei cu o dezvoltare foarte buna pot sta 1-5 minute, fara a obosi. Dupa ce a invatat sa stea in sezut si daca sugarului ii face placere, mama il poate aseza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari.  Pozitia aceasta il bucura, deoarece poate sa foloseasca ambele maini pentru joc. incercarile unor mame de a-lface pe sugar sa stea in sezut, ridican-du~l mai des saupunandu-l intre perne, nu sunt urmate de succes. Sugarul va sta bine cand muschii spatelui sunt suficient de dezvoltati si si-i poate controla. Nu se vor impune exercitii care-l obosesc sau irita!
Cand sugarul invata sa sada nu se poate mentine intr-o pozitie stabila decat cateva secunde, chiar daca este plasat intre perne. Cand cade sau da semne de oboseala va fi culcat in pozitia preferata (pe o parte sau pe spate).
d) Tractiunea de pe spate in pozitia pe sezut. Daca mama introduce un deget in mana sugarului (dupa experienta noastra degetul mic pe care - fiind mai subtire - sugarul il cuprinde mai bine), iar cu celelalte patru degete il "asigura" tinandu-le in jurul antebratului deasupra pumnului, sugarul inalta capul si apoi intinde trunchiul si se ridica sprijinindu-se pe sezut, indoaie genunchii si apoi intinde membrele inferioare si se pivoteaza pe "fundulet". Nu i se poate da drumul pentru ca ar putea cadea, dar isi tine bine capul, il intoarce in toate partile, il pozitioneaza foarte bine in spatiu.
Unii, dupa ce au participat la ridicarea in sezut, tind sa se ridice in picioare si accepta cu greu ca din aceasta pozitie sa fie readusi in decubit dorsal .
e) Pozitia ridicata ("in picioare"). Daca mama sprijina pe sugar tinandu-1 de axile, acesta se sprijina nesigur la inceput pe varful picioarelor, apoi,.in jur de 6 luni se sprijina ceva mai bine.cu picioarele indepartate, dar genunchii sunt inca in flexie (usor si inegal indoiti), intregul corp este in pozitie simetrica (capul pe aceeasi axa cu restul corpului). Aceasta nu inseamna ca va merge in curand. Va mai trece inca mult timp pana cand va sta in picioare si va merge. intai trebuie sa invete sa stea in sezut (mult si sigur) si sa se obisnuiasca sa-si mentina trunchiul drept, inainte de a se incumeta sa se ridice pe picioarele sale "subrede". Nu este cazul sa fie incurajat sa stea in picioare, inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.

 

 

Motricitatea fina

 

Apucarea cu mainile devine din ce in ce mai abila. Apuca bine un inel in mana. La inceputul lunii, apucarea unui cub este precara; daca i se pune cubul in mana.
Incepe sa participe cu tot corpul la apucarea unei jucarii.  Cand ravneste la o jucarie o fixeaza mai intai cu privirea, apoi deschide si inchide alternativ degetele, ca si cand ar prinde-o de la distanta, face miscari de supt ca si cand ar gusta-o, agita bratele, incearca sa se apropie de ea.
Limbajul. Sugarul "povesteste" si cand este singur.
Contactul social. in curand va sti sa deosebeasca persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane straine. Acest lucru se remarca dupa faptul ca devine mai linistit si intrerupe jocul cand apare un strain in apropiere. Prezenta galagioasa a acestuia il deranjeaza si incepe sa planga. In aceasta ultima eventualitate, parintii nu trebuie sa se ingrijoreze, caci o astfel de reactie este un semn de dezvoltare absolut normala; diferentierea anturajului reprezinta o etapa in evolutia sugarului. Mama sau alta persoana bine cunoscuta va ramane in apropierea lui; simtind prezenta familiei, sugarul se va linisti. Se bucura cand isi vede imaginea in oglinda. Deosebeste tonul cald, dragastos de cel ferm, sever; inregistreaza expresia fetei mamei si reactioneaza la aceasta. Se intoarce spre sursa de zgomote si reactioneaza adecvat fata de situatii placute sau neplacute.
Treptat, pe masura ce se dezvolta, incepand din luna a sasea, sugarul capata constiinta de sine, de mama sa, de ceilalti membri ai familiei.
Unele senzatii mai profunde ii fac sa perceapa pozitia membrelor sale si, putin cate putin, integrand in fiecare zi mai bine aceste senzap:i, va fi capabil sa faca din aceste senzatii o sinteza si sa se cunoasca in ansamblu. Obiectele din imediata lui apropiere participa la aceasta dobandire a constiintei de ceea ce este el si de ceea ce nu este el; le vede, le pipaie, le apuca, le scapa, le regaseste, tot atatea experiente de sute de ori reannoite care contribuie la aceasta lenta cuprindere a lumii.
in aceasta evolutie in cunoasterea de sine, dumneavoastra, ca mama, sunteti figura mereu regasita, vocea mereu auzita, elemente permanente care-i permit sa accepte in chip fericit fiecare experienta si sa-i dea astfel adevarata sa valoare. De aceea, mama trebuie sa fie prezenta si sa-i dea cat mai mult din timpul ei.

 

 

Auzul

 

 

Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot si deosebeste calitatile sunetului. Zgomotele stridente ii declanseaza nemultumirea si chiar plansul. Dimpotriva, asculta atent pe cele agreabile. Aude sunetele proprii si le repeta. Persoanele care vorbesc tare il sperie.
Vederea. Urmareste persoane si obiecte. Priveste orice in jur. Coordonarea mana-ochi este buna, atunci cand priveste obiectele pe care le tine in mana. Urmareste orice, in diferite planuri.
Baia devine un prilej de bucurie. Se prelungeste la 5-10 minute si sugarul va fi lasat sa se bucure, sa se agite. Cand sta bine in sezut se poate juca cu o ratusca sau cu un vaporas.
Somnul Se intampla ca sugarul sa se trezeasca noaptea din somn. Aceasta poate fi numai o situatie trecatoare, dar daca se repeta frecvent si pe perioade lungi se va consulta medicul.
Nu va sesizati daca sugarul se trezeste in timpul noptii, gangureste sau se mai misca prin pat. Daca nu plange si nu este nemultumit va fi lasat in pace.
Daca se trezeste si plange asteptati putin sa vedeti daca nu se razgandeste si adoarme din nou. in cazul in care nu inceteaza sa planga va fi schimbat si i se va da, eventual, sa bea putin ceai, va fi mangaiat si va fi culcat din nou in pat. Multi sugari se multumesc cu o suzeta.
Unii sugari doresc sa aiba "societate". Li se va pune de cu seara o jucarie in pat, in apropierea lor, pentru a o putea prinde cand se trezesc noaptea. S-ar putea ca sugarul sa se multumeasca sa stea si singur, dar stiind ca-si poate trezi usor parintii, prefera desigur societatea lor.

 

 

Ca masuri preventive sau de corectare a tulburarilor banale de somn va indicam urmatoarele:
a) Sugarul va fi scos zilnic afara;.
b) Se va evita excesul de impresii seara;
c) Masa de seara va fi mai consistenta si cu o cantitate mai mare de lichide;
d) Se va respecta acelasi program in fiecare seara;
e) Baia generala se va face zilnic;
f) Imbracamintea de noapte va fi comoda si nu prea calduroasa;
g) Se va evita supraincalzirea camerei;
h) Daca se trezeste in cursul noptii va fi mangaiat, eventual i se va da biberonul, se verifica daca nu-1 jeneaza imbracamintea, dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate.

 

 

Patu

 

Cand sugarul incepe sa se ridice in sezut cosul devine periculos. Salteaua va fi fixata la o inaltime care sa evite caderea sugarului din pat. Nu se va lasa niciodata marginea patului coborata. In timpul ingrijirii sugarului in pat, acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului, ca sa nu cada din pat cand se rasuceste. Sarmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate si reparate, pentru a nu-l zgaria pe sugar.

 

 

Tarcul

 

De la sfarsitul lunii a 6-a sugarul poate fi pus in tarc, bineinteles nu pentru a merge. Sugarul simte nevoia sa urmareasca ce se petrece in jurul lui. Tarcul ii ofera posibilitatea sa priveasca in toate partile, sa se miste in voie.