Sugarul arata mult mai matur. Sta singur in sezut si misca manutele in toate partile. Multe din miscari sunt inca neindemanatice, dar - in general - sunt facute cu un anumit scop. Se joaca cu pofta si se supara daca este deranjat.
S-a obisnuit sa manance bine, ritmul zilnic se desfasoara mai regulat.
Cel mai important progres este sa-si capete control asupra propriilor miscari. Uimeste pe toata lumea cu energia si bucuria pe care o manifesta in legatura cu cea mai mica activitate. Este sensibil la mangaierile si laudele celor din jur. Isi manifesta bucuria nu numai prin mimica, ci si vorbind pe "limba lui", strigand si chiuind de bucurie.

Alimentatia

Alimentatia naturala se mentine pe cat posibil. Dupa parerea noastra, daca sugarul creste bine, se vor da 2-3 supturi (dimineata, seara si la inca una sau chiar doua mese in cursul zilei).
a)Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problema, sub controlul medicului si al asistentei de familie;
b) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. Sugarul care bea mult lapte creste in general bine in greutate, dar ca urmare a alimentatiei unilaterale pot aparea semne de carente. Cu timpul, acesti sugari devin anemici si receptivi la infectii. La sugarii hraniti numai cu lapte de vaca, scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"), cu miros urat;

Alimente consistente

La pireul de zarzavat, la care se mai pot adauga de 4 ori pe saptamana carnea (manzat, pasare, ficat) fin tocata si de 2-3 ori pe saptamana un galbenus intreg de ou. In luna a 7-a este important ca sugarul sa primeasca ficat, carne, galbenus de ou, pentru aportul de fier care-1 fereste de anemie. In conditii normale, sugarul are la nastere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Dupa aceea primeste putin fier din fructe si zarzavaturi. Acum rezervele sunt insa epuizate si este necesar aportul de fier, prin carne si galbenus de ou. Carnea de vita, de pasare sau ficatul (gaina, manzat) se fierb si se toaca foarte marunt sau se mixeaza. Se adauga cate 3-5 lingurite la pireul de zarzavat, crescandu-se apoi pana la 6 si apoi la 6-8 lingurite. Nu se da sugarului carne mai grasa (porc, rata, gasca, grasimea de la sunca), deoarece aceasta se digera mai greu. Daca sugarul nu vrea sa primeasca carne se renunta timp de cateva zile si se reia cu alt sortiment de carne sau cu ficat.
a) Portiile de mancare consistenta vor fi de 150-175 g la inceput, apoi vor creste la 200-220 g. Este ma bine sa se inceapa cu portii mici, pe care sugarul li primeste cu placere. Apa in care s-au fiert carnea s zarzavatul se da la aceasta varsta.
incepand de la aceasta varsta, sugarii savureazi masa si cu ochii. Mama va avea grija ca mancare; sa fie frumos prezentata, cu gust placut, sa fie serviti dintr-o ceasca totdeauna aceeasi.
b) Miscarile de masticatie apar la cei mai multi sugarii intre 6 si 10 luni. Cand sugarii incep sa aiba miscari de  masticatie se va incerca sa li se ofere si alimente di consistenta mai crescuta.  Zarzavaturile nu se mai trei prin sita, ci se incearca sa fie date zdrobite bine ci furculita. Mai tarziu, zarzavaturile se toaca marunt; ii acest fel se usureaza trecerea spre o alimentatie normala

La sfarsitul lunii a 7-a sugarul va avea, in genera urmatorul meniu:
- dimineata: un biberon de lapte de durata, la tara laptele de vaca diluat si la cei care tolereaza sau progreseaza in greutate lapte integral;
- ora 10: nimic sau fructe (mere, banane, piersici, caise, fructe de padure);
- la pranz: pireu de zarzavat cu came sau galbenus de ou imbogatit cu 1/2 lingurita de ulei; piureul poate fi pregatit cu zeama in care a fiert carnea;
- dupa-amiaza: - fie un produs de lapte "de durata" cu adaosuri ;
- fie fructe* strivite cu branza de vaci si/sau cereale instant (biscuiti macinati);
- fie se incearca iaurt;
- seara: fie lapte "de durata" simplu, de dorit cu adaosuri de cereale,

Dezvoltarea fizica si psihomotorie

Greutatea

Sugarul creste in medie cu 500 g pe luna, respectiv 100-125 g pe saptamana. Aceasta cifra reprezinta numai jumatate din progresul greutatii din cursul celei de a 2-a sau a 3-a luni. Aceasta dezvoltare este absolut necesara si normala. Daca un sugar ar continua sa creasca cate 800-1 000 g pe luna, ar cantari 125 kg la varsta de 10 ani.

Motricitatea generala
a) Culcat pe spate. Daca mama aseaza un sugar vioi, satul si sanatos culcat pe spate pe un plan perfect orizontal si dur (de preferat o masa), acesta se intoarce imediat pe o parte sau pe alta. Cei mai multi reusesc cu usurinta sa se intoarca pe burta.
Poate intinde ambele brate, ridicand si capul, spre a semnaliza ca vrea sa fie ridicat; daca este apucat de maini se trage aproape sigur in sus. Nu mai exista un model dominant de flexie sau de extensie.
b) Culcat pe burta, sugarul ridica capul, isi transfera centrul greutatii si indoaie membrele inferioare sub burta cu intentia de a se ridica, dar cade inapoi. Repeta mereu aceasta noua achizitie. in aceasta pozitie se "invarteste" in jurul axului, se misca tot timpul si  incearca sa se deplaseze cand inainte cand inapoi (uneori ca "racul"). intinde un brat pentru a apuca un obiect. Intermitent intinde ambele brate si se sprijina pe maini cu articulatia cotului intinsa. Pozitia este simetrica. Bazinul este lipit de planul patului, membrele inferioare sunt in abductie (duse in afara) si usor flectate (indoite).
c) Pozitia sezand. Ridicat prin tractiune in pozitie sezand, sugarul a devenit mai stabil. Se poate sprijini in fata.
Mai trebuie sprijinit cand sta in sezut?
Sugarul a invatat destul de bine sa stea singur, dar prefera sa fie sprijinit de la spate, daca sta treaz mult timp. Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, la inceput in unghi obtuz si apoi cu timpul, in unghi drept, unde are un sprijin suficient pentru spate si brate, putandu-se concentra in intregime asupra jocului.
d) Rotatia, tararea, "mersul" de-a busilea. Am vrea sa precizam ca in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tararea", "de-a busilea", in "patru labe" si "in picioare".

La dezvoltarea generala trebuie urmarite si alte achizitii motorii: "rotatia" sau "intoarcerea" (pe una din partile laterale, pe ambele, de pe burta pe spate, de pe spate pe burta) si "invartirea", care este o rotatie in jurul unui ax, sugarul pivotandu-se pentru aceasta miscare pe unul sau pe ambele membre superioare. Ei incearca sa se deplaseze prin rotatie, prin tarare sau de-a busilea (de exemplu pentru a ajunge sa apuce un obiect), dar efectul este de cele mai multe ori de deplasare inapoi. Multi parinti se sperie de aceasta deplasare inapoi .
e) Ridicarea in picioare sustinut de axile. Daca mama apuca pe sugar de subsuoara si-l ridica in picioare, acesta se sprijina pe varful sau (mai rar) pe talpile ambelor picioare, incearca sa preia eficient greutatea corporala si, din aceasta pozitie, indoaie si intinde succesiv articulatiile membrelor inferioare (genunchi, solduri, glezne).

Motricitatea fina

Apucarea
Din orice pozitie, sugarul incearca sa se miste si sa-si echilibreze trunchiul si membrele (fara sa reuseasca decat rareori) pentru a apuca obiecte care sunt asezate in apropierea si la indemana sa. il tenteaza mai ales obiectele viu colorate. Apuca obiecte mai mari si mai mici, dar predomina inca apucarea de tip palmar, pe care o face insa cu miscari din ce in ce mai coordonate. intinde mana pentru apucare si in afara razei lui de actiune. Ochii par sa doreasca mai mult decat poate realiza din punct de vedere motor. Mainile sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea fina. Prinderea obiectelor este inca de tip cleste-patent. Dupa ce le apuca, sugarul le priveste. Mainile se unesc pe linia mediana. Se joaca cu mainile si picioarele. Pipaie obiectele si invata sa deosebeasca materiale ori suprafete placute de cele dezagreabile..

Limbajul

Sugarul pronunta primele silabe izolate ca: da-da, ta-ta, pa-pa, ma-ma. Emite sunete nuantate. Imita, repeta si modifica sunete, "povesteste pe limba lui" multe si cu placere.
Contactul social. Privirea incepe sa fie "graitoare". Aceasta are semnificatia stabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Se bucura cand recunoaste persoane; se bucura de imaginea lui din oglinda. Asculta cu atentie si reactioneaza adecvat la tonul unei voci (prietenoasa sau severa), adica prin bucurie sau disconfort.
La aceasta varsta, unii sugari devin timizi si mai putin prietenosi. Nu inseamna neaparat ca le este teama. Aceasta constituie un semn ca sugarul incepe sa sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate si cele straine, reactionand corespunzator. Zambeste prietenos persoanelor pe care Ie cunoaste bine. Fata de straini este rezervat. Cand este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire, care i-a facut recent o injectie, plange cu disperare.
Timiditatea constituie o etapa in dezvoltarea copilului, reprezentand ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectiva". Daca este respectata si nu i se da proportii neobisnuite, este foarte putin probabil ca sugarul sa devina mai tarziu un anxios.

Auzul

Se intoarce spre sursa zgomotului. Aude si repeta sunetele proprii. Imita zgomote din afara.
Vederea si miscarile globilor oculari
Coordonarea muschilor globilor oculari si coordonarea mana-ochi sunt bune. Sugarul priveste indelung un obiect si urmareste persoane. Rar se uita crucis; cateodata ii mai "ramane un ochi in urma celuilalt", cand priveste lateral.
Pentru 1 -2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii. Poate fi plasat pe sezut pe un fotoliu, in asa fel ca spatele sa formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi si "Gimnastica sugarului").
Prin progresele motorii, sugarul capata noi capacitati pentru cercetarea mediului inconjurator. Controlul miscarilor si pozitiei capului este bun, se intoarce din ce in ce mai bine, de pe o parte pe alta; unii incep sa se deplaseze de-a busilea. Calitatea receptiilor vizuale, tactile (pipait) si auditive este integrala.

Supraveghere si ingrijiri

Somnu
Cei mai multi sugari dorm acum noaptea fara intrerupere. Altii se trezesc, dar adorm singuri daca sunt lasati in pace cu jucaria lor. La aceasta varsta, un sugar mai doarme de 2-3 ori in cursul zilei. Numarul si durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului, de starea de spirit si de agitatia celor ce-l supravegheaza, de programul general al familiei sau colectivitatii in care este ingrijit.
Din luna a 7-a, odata cu inmultirea posibilitatilor de miscare, multi sugari isi schimba pozitia si se dezvelesc in cursul noptii. Mai intai trebuie sa va convingeti daca sugarul nu este imbracat prea calduros sau invelit prea gros. Pentru a nu-i fi prea cald, este bine sa nu-1 acoperiti de la inceput cu patura mai calduroasa. Se va mentine o temperatura cat mai constanta in camera.
Daca imbracamintea de noapte ii acopera si picioarele (sac de dormit, pantalonasi cu botosei) si in camera este cald (peste 22 C) nu sunt motive de ingrijorare daca sugarul se dezveleste.
in locuintele care se racesc mult in cursul noptii (sub 17 C) este bine ca sugarul sa fie imbracat mai gros. La imbracamintea obisnuita se poate adauga un tricou sub camasa de noapte sau o jachetica subtire pe deasupra.

Baia (generala sau la nevoie partiala) se face, in continuare, zilnic

Daca se face cu indemanare, cu calm, in apa cu temperatura de 36-37 C (temperatura corpului), intr-o camera incalzita la circa 22 C si fara curenti de aer, baia este o placere pentru sugari. Sapunirea si curatirea cu apa se fac in cada, cu minutiozitate peste tot si indeosebi la cutele pielii. Sugarul va fi lasat, daca sta nesprijinit pe sezut, sa se joace in apa cu o ratusca sa\i cu o barcuta de plastic.  Nu suntem de acord sa se faca dusuri cu jet de apa puternic, care sperie pe unii sugari. Daca unii parinti tin la aceste dusuri se recomanda sa fie facute cu ajutorul unei stropitoare, cu apa la temperatura cu care este obisnuit sugarul (36-37 C). Apa prea calda sau prea rece sperie pe sugar si nu este lipsita de pericole: arsuri, raceli, stari de hipotermie (devin palizi sau vineti, isi pierd echilibrul sau chiar constienta).