Si in aceasta luna se observa o serie de schimbari la sugar. Devine mai activ, se taraste in toate partile, incearca sa se agate de marginile patului sau tarcului si cerceteaza lumea din jur. Orizontul lui s-a largit mult. Invata sa mestece alimentele. Toate acestea modifica unele dintre obiceiurile sugarului. Uneori este nelinistit si nerabdator fara motiv. S-ar putea sa doreasca sa faca un lucru pentru care nu este inca apt. De exemplu, incearca sa stea in picioare, sa-si foloseasca mainile intr-un scop anumit sau sa pronunte "cuvinte noi". Daca reuseste, in cateva zile se va linisti. La deschiderea usii face semne ca vrea sa fie dus afara. Recunoaste pregatiri ce se fac pentru plimbare si se bucura zgomotos.

Alimentatia

Laptele ramane alimentul de baza in meniul zilnic.
Dimineata se va da laptele fara adaosuri, iar seara se vor incerca lapturile cu adaosuri care sunt fie cereale, fie fructe, fie zarzavaturi.
Laptele de vaca se da integral; in caz ca se introduce de abia acum, la inceput se va da diluat (3/4 lapte si 1/4 apa).
Masa de la ora 10 nu mai este necesara la majoritatea sugarilor dupa varsta de 8-9 luni.
La masa de pranz se da pireu de zarzavat, in general de cartofi si/sau morcovi. Se incearca sa se dea pireu sfaramat cu furculita. Este absolut necesar ca la aceasta-masa sa se dea proteine de origine animala (altele decat laptele), cum sunt: camea de manzat sau vitel (carnea rosie are mai mult fier), ficatul (pasare, vijel), pestele slab, creierul, galbenusul de ou. La sfarsrt se va da zeama de compot, de fructe sau apa fiarta si raeita.
La gustarea de dupa-amiam se pot da mere rase, banane cu sau fara biscuiti si eventual, cu branza de vaci, iaurt sau chiar un biberon de lapte.
Seara se da lapte cu adaos de faina de cereale, de fructe sau de legume.
Va fi lasat sa ia micul dejun si gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt.
Straduiti-va ca din timp sa-i dati sa manance la un loc cu ceilalti frati. Va manca mai bine si va trece mai repede la alimente noi, mai consistente. Foarte des, inaintea unui aliment nou prin aspectul, culoarea sau consistenta sa, sugarul mare intoarce capul si zice "nu, nu, nu". Nu credeti ca nu-i place, este numai un mod de a-si exprima mirarea.

Dezvoltarea fizica si psihomotorie

Cresterea in greutate este tot mai inceata. Intre 8 si 12 luni cresterea saptamanala este de 60-85 g, rezultand o medie lunara de 250-300 g
Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a starii de sanatate: lungime, imbolnaviri, dezvoltarea psiho motorie, contact social, comportament emotional etc.
Cresterea in lungime intre 6 si 12 luni este de 6-10 cm.
Sugarii cu greutate prea mare.. Greutatea sugarului nu depinde numai de varsta, ci si de tipul constitutional, de lungime si de alimentatie (cantitate, calitate). Ca si adultul, si copilul mai mare, sugarul nu trebuie sa fie prea gras. Grasimea nu confera o stare de sanatate mai buna; dimpotriva, sugarii grasi, pastosi se imbolnavesc mai usor, au o rezistenja mai scazuta la infectii si fac forme mai grave de boli.
Cei mai mulji oameni (adul|i si copii) au un plus de greutate pentru ca mananca mai mult decat necesita organismul. Daca toti membrii unei familii sunt obezi, aceasta se datoreste de cele mai multe ori unor obiceiuri culinare gresite, unui aport excesiv de calorii.

Motricitatea generala

In aceasta luna, sugarul poate umbla "in patru labe", sta in sezut, se culca singur si se ridica fara dificultate. Uneori reuseste sa se ridice in picioare daca se poate apuca de ceva, de exemplu de gratiile patului. Nu reuseste insa sa stea in picioare nesprijinit; daca-si da drumul de manure cade. In mod obisnuit, trebuie sa se tina bine cu ambele mami pentru a-si men$ine echilibrul.
Unii copii, dupa ce stau putin in picioare, incep sa planga. Acestia au invatat sa se ridice, dar nu stiu inca sa se aseze singuri. Daca sunt ajutati sa se aseze, sunt multumiti, apoi incep jocul de la capat.

Motricitatea fina

Copilul invata miscarea de opozitie a policelui (degetului mare). Reuseste astfel sa apuce obiectele intre police si celelalte degete. Aceasta achizitie este la baza multor actiuni.
Pentru a atinge unele obiecte, poate folosi degetul aratator; curand va invata sa arate cu el ceva.. Capa-citatea de a folosi separat degetele si de a armoniza miscarile lor reprezinta un progres apreciabil fata de perioada in care isi misca pumnii stransi, fara nici un scop. Din orice pozitie se afla in echilibru, intinde mana pentru a apuca obiecte, inclusiv in afara sferei lui de actiune. Priveste obiectele pe care le are in mana. Se joaca cu mainile, picioarele si intregul sau corp.

Limbajul

Ca si in luna precedenta pronunta "mama" si imita sunete pe care le aude sau le pronunta si singur. Incepe sa vorbeasca soptit, isi moduleaza vocea. In general, insa, vorbirea la aceasta varsta este fara adresa.
Contactul social si comportamentul emotional
Sugarul zambeste si priveste prietenos. Infelege intre-bari simple: "unde este mama?" si priveste in directia respectiva. Strainii sunt priviti cu rezerva.
Somnul devine tot mai bine organizat. Normal, somnul nocturn dureaza 10-12 ore fara intrerupere. Sugarul nu se mai trezeste mai devreme decat restul familiei. Adoarme relativ repede, dar uneori se dezveleste imediat dupa ce a adormit.. La aceasta varsta se misca mult in pat, astfel incat se poate incurca in paturi si cearsafuri. De aceea nu i se va pune decat un singur cearsaf pe dedesubt .
La trezirea din somn, sugarul este vesel si activ. Cand se trezeste, mama il ia in brate, ii vorbeste, ii arata cat este de multumita ca l-a regasit, apoi il schimba si-i da sa manance. Aceste "reintalniri matinale vesele, la trezirea sugarului mare si copilului mic reprezinta un mod sigur de a evita dificultatile de a adormi, care pot surveni mai tarziu, daca este asigurat ca la trezire isi vede mama, nu-i va mai fi teama. In timpul zilei, perioa-dele de somn devin mai scurte. Unii copii mai dorm de 3 ori in cursul zilei, altii o singura data, dar mai prelungit.