Dezvoltarea normala a fatului in uter depinde in mare masura de o comportare corecta a gravidei si, indeosebi, de alimentatie. Viitoarea mama nu trebuie sa-si modifice, in general, modul de viata si nic sa manance pentru doi. Gravida trebuie sa manance dupa cum ii este pofta. Comportamentul alimentar si modul de viata sunt fixate in functie de nevoile neobisnuite ale corpului. Gravidele pot sa aiba unele pofte acute pentru anumite mancaruri, pentru dulciuri, altele pentru acrituri.

Indiferent  de aceste pofte, gravida va avea grija sa consume alimente cu multa valoare nutritiva. Cantitatea de alimente, respectiv nevoile calorice sunt putin crescute. O femeie sanatoasa, fara a fi gravida are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojoule. Aceasta ratie nu se modifica in primele 4 luni de sarcina. Dupa a 4-a luna este necesar un surplus de 300 kilocalori (1 250 kilojoule), respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule).
Este important ca pe langa aportul de calorii, sa se controleze continutul in substante nutritive. Proteinele, grasimile, hidrocarbonatele, vitaminele, mineralele si lichidele trebuie sa fie in cantitate precisa si in anumite proportii, deoarece in caz contrar ele determina anumite tulburari cu urmari asupra dezvoltarii copilului.

Proteinele

Constituie cea mai importanta substanta de crestere pentru corpul uman si indeosebi pentru organismul in crestere al copilului. Proteinele constau din asa-numitii aminoacizi, care rezulta in urma digestiei proteinelor animale si vegetale.
Anumiti aminoacizi sunt absolut necesari pentru cresterea si sanatatea generala a organismului, o parte din acizi se numesc esentiali, apar tulburari in formarea proteinelor corpului. Proteinele de origine animala contin acesti importanti aminoacizi, in timp ce cele din plante nu-l contin decat partial.
Cantitatea necesara de proteine la femeie este de 45 g/zi. In sarcina nevoile cresc dupa a 4-a luna la 75 g/zi, din care trei patrimi trebuie sa fie de origine animala (carne, lapte si derivate, peste, oua).
Plante care contin proteine sunt leguminoasele (fasole, soia, mazarea, lintea), cereale (ovazul, porumbul, orezul necorticat), painea integrala, cartofii, nucile si drojdia. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreuna cu proteine de origine animala.
Practic, necesarul zilnic de proteine se asigura prin consumul a 125-150 g carne, un ou si 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt, branza). Se vor evita branzeturile grase sau sarate (telemea de oi, branza de burduf etc.).
Se va prefera carnea slaba (gaina, pui, curcan, manzat, oaie, porc), evitandu-se carnea grasa si preparatele condimentate din carne. Carnea si ouale sunt sursele cele mai bogate in proteine si fier, practic egale ca valoare. In caz ca gravida nu prezinta alergie la oua si nu are crestere a colesterolului, va manca 4-6 oua pe saptamana. Lactatele contin predominant proteine si calciu.
Desi cu valoare biologica mai mica, proteinele de origine vegetala trebuie sa fie si ele in alimentatia gravidei. In natura proteinele vegetale se gasesc in asociere cu vitaminele, substantele minerale si fibre vegetale, care sunt de importanta deosebita pentru organismul femeii insarcinate.

Grasimile

Sunt in primul rand, furnizoare de energie. In general, se consuma mai multe grasimi decat este necesar, ceea ce duce la ingrosarea tesutului grasos. Procentul necesar de grasimi inainte si in timpul sarcinii este egal, respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice.
Femeia neinsarcinata si gravida in primele patru luni de sarcina au nevoie de cel mult 70 g de grasimi/zi, iar dupa a 4-a luna cca 80 g. Alimentele cu grasime in cantitate mare sunt: untul, uleiul, slanina, smantana, frisca.
O mare parte din grasimi sunt continute in alte alimente: carnea grasa, unii pesti, salamul, sunca, unele branzeturi, smantana, maioneza, cremele pentru torturi si prajituri, tocaturile cu grasimi, cartofii prajiti, ciocolata, nucile, inghetata. Cea mai mare portie de grasimi se gaseste in slanina, untura, unt, ulei, costita afumata. Se evita, pe langa excesul de alimente cu continut mare de grasimi, si carnea fripta in untura, cartofii prajiti.
Se prefera carnea slaba, pestele slab, salamurile slabe, branzeturile degresate, lapte degresat, branza de vaci degresata, iaurtul din lapte degresat, laptele acru. De asemenea, galbenusul de ou are multa grasime. Friptura este bine sa se pregateasca pe gratar, in oala de presiune.
In acelasi timp grasimile sunt compuse din "pietre de constructie". . Acestea constau din asa zisii acizi grasi esentiali, de importanta vitala pentru organism. In special sunt foarte pretioase in alimentatie grasimile cu punct de topire coborat, deoarece sunt usor digerabile si au continut crescut in vitamine si acizi grasi nesaturati. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui, urmat de uleiul de porumb, de germeni de cereale, de soia si de dovleac.

Hidrocarbonatele (glucidele)

In acest grup sunt cuprinse diverse dulciuri, amidonul din tot felul de plante si animale, ca si celuloza care constituie substanta de sustinere a plantelor. Corpul le foloseste numai sub forma cea mai simpla de hidrocarbonate intrand in compozitia sangelui. Celuloza este necesara reglarii activitatii tubului digestiv.
Hidratii de carbon sunt detinatorii cei mai importanti ai energiei necesare activitatii musculare, 350 g de hidrocarbonate acopera circa jumatate din nevoile calorice zilnice. In sarcina trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. Excesul de hidrocarbonate se transforma in organism in grasimi si sunt acumulate sub aceasta forma in corpul uman. Consumul crescut de dulciuri favorizeaza cariile dentare.
Hidrocarbonatele din fructe si zarzavaturi contin vitamine si saruri minerale. Hidrocarbonatele rafinate nu contin saruri minerale si vitamine. Pentru gravida se recomanda alimente cu substante de balast ca painea neagra, fructe si zarzavaturi. Orezul, pastele fainoase, painea alba nu contin substante de balast, vitamine si substante minerale si de aceea se consuma nu mai mult de o data pe zi.
La masa de dimineata trebuie sa se consume si fructe sau zarzavaturi (tomate, ardei gras etc.). In fiecare zi este bine sa se consume alimente neprelucrate, crude, simple sau in amestecuri (salate, garnituri etc.)

Vitaminele

Sunt substante care, in cantitati mici sunt absolut necesare pentru mentinerea sanatatii. Ele regleaza transformarea alimentelor si functionarea organelor. In lipsa lor apar o serie de tulburari si de boli carentiale.
Supradozarea vitaminelor A si D duce la tulburari grave. Supradozarea vitaminei A determina pierderea poftei de mencare, varsaturi, descumari, marirea ficatului, ca si tumefieri ale ganglionilor si articulatiilor.
In timpul sarcinii se banuie ca predispun la malformatii ale copilului. Supradozarea vitaminei D aduce la lipsa de pofta de mancare, varsaturi, tulburari ale stomacului si intestinului, calcifieri in rinichi si vasele de sange. Este posibil sa determine malformatii ale inimii si ale sistemului nervos central. Surplusul de vitamine hidrosolubile se elimina prin urina.
Unele vitamine pot fi produse de organism insusi. Alte vitamine, ca vitamina C si complexul B trebuie cuprinse in alimentatia zilnica. Continutul in vitamine al fructelor si zarzavaturilor tine de prospetime, durata depozitarii si modul de pregatire.
Cea mai mare parte a vitaminelor sunt partial degradate prin lumina, oxigen si sunt sensibile la caldura. Gravidele trebuie sa consume zarzavaturi proaspete sub forma de salate, fructe si sucuri proaspete. Este bine sa se foloseasca congelatorul, care asigura o protectie foarte buna a vitaminelor si substantelor minerale.
Din luna a 4-a de sarcina nevoia de alimente care contin vitamine creste. Zilnic sunt necesare 1/2 litru lapte, un ou, branza, paine integrala, zarzavaturi, fructe, carne de peste, avand grija ca in dieta zilnica sa fie prevazute alimente cu vitamine.
In perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitamina C. Pentru viitoarea mama este foarte necesara prevenirea "racelilor". Daca gravida se hraneste corect si daca nu are vreo boala carentiala, nu este nevoie sa se consume preparate medicamentoase de vitamine.
Substantele minerale si oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolice ale organismului. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitati mici si de obicei se gasesc din belsug intr-o alimentatie normala.
Cand gravida nu poate consuma, din diverse motive, lapte sau derivate de lapte (branza, iaurt), se va administra calciu sub forma de medicamente, pentru ca nici un alt aliment nu contine cantitatea de calciu necesara acoperirii nevoilor organismului femeii insarcinate.
Din cauza pierderilor de sange prin menstruatiile lunare, la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentatie obisnuita. In sarcina prin micile pierderi de sange si prin fierul ce este furnizat de catre mama fatului, de foarte multe ori se ajunge la o anemie. De aceea, mai ales in ultimile luni de sarcina, este necesara o dieta cu alimente bogate in fier: carnea, pestele si galbenusul de ou.
De multe ori anemia nu poate fi corectata numai prin consumul de alimente, ci trebuie admiistrat un produs medicamentos, la recomandarea medicului. De multe ori preparatele de fier innegresc scaunele si dintii, in ambele situatii se continua tratamentul. Mai dificil este tratamentul cand gravida are neplaceri digestive: constipatii sau diaree, balonari, dureri.

Iodul

In zonele cu gusa endemica este bine sa se foloseasca sare cu iod. Iodul este important in organismul uman pentru constructia tiroidei. Tiroida fatului incepe sa functioneze dupa a treia luna de sarcina, cand cresc nevoile de iod ale viitoarei mame.

Lichidele

Nevoia zilnica de lichide este de circa 1,5 litri, in miezul verii, din cauza transpiratiei nevoile d elichide sunt mai mari. In unele cazuri (rare) la recomandarea medicului, se reduce consumul de lichide. In general, insa, este nevoie de cantitati mai mari de lichide.
Dintre lichide, cel mai util pentru fat este laptele. Daca gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adauga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez, grisi, fulgi de porumb etc.) sau cu fructe proaspete.
Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie, dar fara multa apa gazoasa si nu cu multe dulciuri. Apele minerale fara dulciuri nu sunt oprite, daca nu au continut prea mare in sodiu.
Problema alimentatiei cu vegetale
Unele femei sunt adepte convinse ale alimentatiei cu vegetale. Fiecare gravida trebuie sa stie ca dieta compusa numai din vegetale nu asigura substantele necesare pentru propriul sau corp si mai ales pentru al fatului. Astfel de diete nu asigura ratia optima de proteine cu valoare ridicata, calciu, fier si vitamina B12.

Fumatul

Trebuie exclus complet in cursul sarcinii si lauziei, in interesul copilului. Frecventa nasterilor premature este net crescuta la marile fumatoare. Daca fumatul nu se poate opri complet, se va reduce la maximum numarul de tigari fumate zilnic.

Ce alimente sunt contraindicate?

Se vor evita alimentele bogate in grasimi: slanina, maioneza, carnea grasa, cartofii prajiti si in glucide: zaharul, mierea, dulceata, gemurile, excesul de macaroane sau orez, prajiturile, inghetata, nu se va consuma peste sarat, iar sarea se va reduce in general.
Ce alimente trebuie sa fie prezente in fiecare zi in alimentatia gravidei:
- circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul sau in lapte sau branzeturi);
- carne sau peste;
- vegetale;
- fructe;
- un ou (daca gravida nu are colesterolul crescut);
- preparate din cereale integrale.
De asemenea, gravida va primi, la indicatia medicului vitamina D si eventual un preparat din polivitamine. In caz de anemie carentiala se administreaza preparate din fier. In rezumat, femeia gravida va primi o alimentatie echilibrata, cu un continut bogat in proteine animale, vitamine si fier.
Grasimile si proteinele nu vor depasi ratia normala, iar dintre hidratii de carbon se vor alege cei cu valoare biologica mai mare. Se vor evita excesul de dulciuri, produse de patiserie, ciocolata si bomboanele.
Alimentarea gravidei poate fi stanjenita in primele luni de sarcina de greturi, varsaturi, gusturi anormale si lipsa poftei de mancare. Nesatisfacerea "poftelor" nu prejudiciaza fatul si nici nu duce la avort.
Varsatura matinala (de dimineata) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la bors, lamaie si la arome culinare. La unele gravide, odata cu evolutia sarcinii, se instaleaza un apetit crescut, caruia i se asociaza cu timpul si o sete puternica. Viitoarea mama trebuie sa se sature, dar nu sa manance "pentru doi".

Cum pot fi tratate varsaturile si greata gravidei

Daca greata si varsaturile se prelungesc in timp, se renunta la toate prescriptiile dietetice. Gravida va manca numai ce-i place si ce nu-i "face rau".
Tratamentul salivatiei excesive, care insoteste greata si varsaturile sau unele curiozitati ale apetitului, se poate face cu doze mici de atropina. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau guma de mestecat.
In caz de alimentatie carentele ating mai intai pe mama si numai in cazuri grave pot afecta fatul. Anemia, obezitatea, cariile dentare, decalcifierile, oboseala, lipsa apetitului, aparute in timpul sarcinii, sunt de obicei, manifestari ale unei alimentatii defectuoase.

Combaterea constipatiei

In timpul sarcinii, la multe femei apare o tendinta la constipatie, care genereaza o stare de neplacere temporara. Pentru a o combate se vor consuma de preferinta legume fierte sau sub forma de salate si vegetale crude, fructe, paine neagra, lapte batut, iaurt.
De asemenea se recomanda ca gravida sa se miste mult. In general salatele de cruditati cu ulei si unele fructe ca si consumul zilnic de orice cruditati sunt suficiente. Este recomandabil ca gravida sa-si formeze obiceiul de a incerca sa aiba scaun in fiecare dimineata dupa micul dejun.

Daca indicatiile de sus nu sunt suficiente, se va incerca urmatorul regim:

- dimineata, pe nemancate, gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale, o lingura de ulei de masline si doua linguri de miere de albine, dupa care va bea un pahar de ceai;
- la masa de pranz va consuma si/sau compoturi de prune uscate sau pere si salate de cruditati;
- inainte de a merge la culcare va manca fructe.
In caz ca nici una din sugestiile de mai sus nu au fost eficiente, va apela la medicul obstetrician, care va indica un laxativ usor. Nu se va lua fara aviz medical nici un laxativ, deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului, ci si asupra uterului, putand provoca la femeile predispuse, un avort sau o nastere prematura.