Folosirea locuintei si a modului de viata trebuie regandite pentru a asigura conditiile corespunzatoare desfasurarii normale a vietii (dezvoltarea fizica si psihomotorie, evitarea accidentelor etc.).

      Camera copilului
Indiferent de dimensiunile locuintei, prima problema este fixarea spatiului unde va fi instalat copilul si mama la intoarcerea de la maternitate. Acolo unde exista posibilitatea amenajarii unui spatiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuieste cu copilul in aceeasi camera), se va alege camera cea mai luminoasa, insorita, usor de aerisit.
Se indica incaperile cu expunere spre sud si sud-vest de preferat spre gradina, nu spre strada. Ideal este ca incaperea copilului sa comunice direct cu camera parintilor. In familiile in care copilul locuieste in aceeasi camera cu adultii, camera respectiva nu va servi nici de camera pentru musafiri si nici pentru televizor.
Este un sacrificiu pe care parintii trebuie sa-l accepte in avantajul copilului. Daca familia nu are la dispozitie decat camera care serveste si de bucatarie, este obsolut necesara o aerisire sustinuta, deoarece supraincalzirea si aburii predispun la imbolnaviri.
La inceput camera separata pentru sugar cu sau fara mama prezinta avantajul ca sugarul este mai linistit, scutit de contactul prea strans cu ceilalti membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infectii prin sarut, tuse, apropiere prea mare de copil, infectii ale pielii prin contact direct etc.), toate ingrijirile se fac in conditii de comoditate, lucrurile lui sunt separate si la indemana, iar aerisirea se face in mod corespunzator.
Pe masura cresterii copilului apar si alte motive ca el si fratii sai sa aiba camere separate. Se pot forma desprinderile de ordine; pot sa-si satisfaca setea de miscare sau de joc; accidentele pot fi evitate. In timpul scolarizarii, copilul poate sa-si organizeze studiul in liniste si independenta, in stilul sau personal.

     Pardoseala. Parchetul prezinta riscul alunecarii si intretinerea nu este usoara. Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se taraste. Mocheta este placuta, dar se poate imbiba cu praf, care predispune la alergie; aspiratorul trebuie folosit zilnic. Presurile si covoarele sunt responsabile de nenumeroase caderi daca nu sunt fixate. Invelisurile lavabile din plastic (linoleum), parchetul, scandurile, constituie solutiile cele mai bune.
 

     Peretii. Culorile pastel sunt mai odihnitoare, faa de cele rosii sau verzi, care sunt excitante. Intretinerea trebuie sa fie usoara (hartii pictate, lucioase, lavabile) pentru ca, dupa varsta de un an, copilul le mazgaleste.
  Amenajarea interioara. Se evita oglinzile si tablourile din cauza accidentelor pe care le provoaca. In camera copilului sunt necesare urmatoarele mobile: patul, masa de infasat, scaunul pe care sta mama copilului si, mai tarziu, un scaun inalt pentru alimentarea sugarului mare.
 

     Prizele electrice rebuie prevazute cu dispozitive de siguranta sau acoperite cu leocoplast, care sa impiedice pe copil sa introduca degetele. Mobilele trebuie sa fie stabile si usor de intretinut. Se evita sursele de praf (covoare, bibelouri, draperii).
  Perdelele, de preferat cele opace, din tesuturi neinflamabile, trebuie sa fie solid agatate pentru a nu cadea si a sufoca copilul. Cordoanele de la perdele pot fi cauza mortilor prin spanzurare la copii mici. Paturile vor fi plasate mai departe de perdele.

      La ferestre, usi si scari se vor fixa gratii de securitate. Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive, care sa atenueze socurile.
 

      Curatirea camerei trebuie facuta zilnic, cu o carpa umeda (nu cu matura!) sau cu aspiratorul. Este interzis sa se arunce scutecele murdare pe dusumea sau sa se arunce scutecele murdare pe dusumea sau sa se "stranga" intr-un colt al camerei, unde sa ramana ore intregi. Este de dorit sa nu se spele si nici sa nu se usuce lenjeria in camera in care locuieste sugarul.

      Aerisirea. Aerul poluat, aerul umed, curentii de aer si fumul de tigara exercita o actiune nefasta asupra sanatatii si somnului copilului. In timpul verii se va asigura o ventilatie permanenta, printr-o fereastra intredeschisa, copilul fiind ferit de curentul aerului direct.
Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. In zilele excesiv de calduroase ferestrele se deschid numai dimineata si spre seara; in restul zilei se coboara perdelele sau jaluzelele, pentru ca in camera sa fie racoare. Iarna, camera se aeriseste de mai multe ori pe zi, de dorit in timpul zilei, prin intermediul unei camere vecine.
In orice anotimp, aerul si lumina care patrund prin fereastra deschisa nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in calirea sugarului scoaterea lui afara, in aer liber.
 

     Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta si pastrarea sanatatii nou-nascutului si sugarului. Multi parinti, mai ales cei care traiesc in apartamente moderne, isi inchipuie ca, daca este mai cald in casa, este mai bine pentru copil.
Credem ca pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" si de "frig" fac parte din folclorul nostru), temperatura ideala este de: 22-24 grade Celsius pentru nou-nascut si sugari in primele luni in jur de 18-22 grade Celsius la copilul mai mare. Un termometru de camera este indinspensabil.
Multi copii au mucoasa nazala uscata printr-o incalzire centrala prost utilizata. Temperatura nu trebuie sa coboare sub 16 grade Celsius; in lipsa de radiatoare electrice, se vor folosi sticle cu apa calda la 50 grade Celsius, inchise ermetic si puse in patut, invelite intr-un scutec (pericol de arsuri).
In timpul verii este necesara o atentie deosebita in zilele de canicula, pentru ca sugarii fac uneori un sindrom de supraincalzire (soc caloric). In timpul iernii, intr-o camera supraincalzita sau prin infasurarea copilului in prea multe scutece sau paturi se poate ajunge la aceleasi accidente.
Agitatia, insomnia, ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de supraincalzire. Boneta este inutila in timpul cat copilul sta in camera. Temperatura ideala trebuie sa fie uniforma (in timpul noptii si a somnului de 17-20 grade Celsius, iar in perioadele de veghe 22-24 grade Celsius).
Se va urmari tot timpul daca mainile si picioarele copilului sunt caldute si bine colorate. In timpul imbaierii este suficienta o temperatura de 24 grade Celsius in canera. Variatiile mari si bruste ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. La copiii obisnuiti sa stea in camere prea incalzite, scoaterea la aer si calirea, in general, intampina uneori riscul imbolnavirii.
 

      Sistemul de incalzire ideal este cel care poate fi reglat si in acelasi timp nu usuca aerul (soba de teracota, caloriferele cu dispozitiv de reglare, sobele de caramida). Sunt vatamatoare pentru copil: incalzirea cu petrol (lampi, sobe speciale), incalzirea cu carbuni (emanatii de oxid de carbon) aragaze, sobe de fier (cand ajung la rosu permit emantiile de gaze toxice).
  Mobilierul. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar si vor fi simple, stabile (sa nu poata fi impinse de copil) usor de plasat de catre adulti, usor de spalat (din lemn, din metal sau din material plastic).
a) Cosul. Fiecare copil trebuie sa-si aiba patul lui. Este neigienic si periculos obiceiul ca acesta sa doarma in patul mamei sau cu fratii mai mari. In primele luni de viata este mai practic cosul simplu de nuiele, special confectionat pentru copii, bine fixat, cu un echilibru perfect, usor deplasabil.
Se vor evita accesoriile decorative (perdele, volanase etc.), intrucat favorizeaza acumularea prafului. Cosul se captuseste cu panza simpla, care se prinde de marginile acestuia cu ajutorul unor sireturi, avand grija sa se confectioneze 2-3 schimburi.
Nu este indicata captusirea cosului cu musama sau material plastic, deoarece impiedica ventilatia. Pe fundul cosului se aseaza o salteluta confectionata tot din panza (umpluta la orase - cu iarba de mare, iar la tara - cu foi de stiuleti de porumb).
Cand cosul este in gradina sau pe balcon, va fi acoperit, la nevoie (pentru a feri copilul de insecte), cu un coviltir de tifon. Cosul de nuiele prezinta avantajul c permite manipularea cu usurinta, este ieftin, ocupa la loc putin si se transporta usor.
In schimb, prezinta inconvenientul ca nu poate fi folosit peste varsta de 4-5 luni. In ultimul timp au aparut leagane, cosuri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.) care, pe langa pretul ridicat, nu prezinta nici un avantaj practic.
b) Patul. Cand sugarul incepe sa se rostogoleasca si/sau sa se ridice la sezut, cosul se schimba cu un pat prevazut cu pereti laterali suficient de inalti. Este bine ca grilajul patului sa fie inalt (iar somiera solida, perfect orizontala) sa fie prevazut cu dipozitive de reglare a fixarii somierei si grilajelor in functie de inaltimea mamei si varsta copilului.
Distanta dintre doua gratii sa fie sub 7,5 cm pentru ca sugarul sa nu-si strecoare capul printre ele. Doua dintre aceste gratii este bine sa fie detasabile pentru ca mai tarziu, cand copilul creste, sa poata cobora singur din pat, fara pericolul de a cadea. Patul trebuie sa fie robuste pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari.
Materialul din care este confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea partilor componente (indeosebi grilajele) se realizeaza cu suruburi si/sau balamale care sa nu poata fi desfacute de copil.
Paturile de fier sunt mai rezistente, se curata mai usor si mai bine. Patul se plaseaza intr-un loc luminos lipsit de curenti de aer, mai departe de soba incalzita, niciodata sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi la care sa ajunga copilul.
c) Masa de infasat. Serveste la imbaiarea, infasatul si schimbatul copilului. Este foarte practica dac este prevazuta cu rafturi sau sertare, in care se pastreaza lenjeria si obiectele necesare copilului.
In familie, aceasta se poate improviza, cautandu-se solutiile cele mai economicoase: o masa, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infasat se pune o saltea mica, iar in lipsa acesteia o patura indoita de mai multe ori.
Cele mai bune sunt mesele de infasat cu sertare si acoperite cu o tablie "in covata". Este obositor si chiar daunator pentru lauza sa se aplece intr-o pozitie incomoda pentru a ingriji nou-nascutul si sugarul.
Pe masa se pot pastra la indemana scutece de schimb, mici obiecte necesare in orice moment; se realizeaza astfel o economie mare de timp si de eforturi pentru mama, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi lasat gol pentru cautarea unui obiect; daca este mai mare se poate rasuci si cadea jos). Masa de infasat se aseaza in apropierea cosului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenti.
d) Caruciorul pentru sugari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie suficient de incapator, sa aiba arcuri bune; sa nu fie prea adanc, pentru a se putea asigura aerisirea; sa fie usor de spalat; sa fie cat mai usor pentru a putea fi deplasat cu usurinta.
Coviltirul se ridica numai in caz de ploaie. In rest, caruciorul se tine deschis, pentru a se asigura o buna ventilatie. Accesoiile decorative (perdelute, funde etc.) sunt inutile si neigienice.
Cand parintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un carucior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se vand multe modele. Unele din ele sunt complicate si greoaie. Se vor alege cele mai simple, usoare, reglabile in functie de varsta copilului si de nevoi (locuinta la etaj, transport in masina asezarea sugarului in diferite pozitii: culcat, semisezand, sezand etc.)
 

      Cantarul pentru sugari este necesar pentru urmarirea cresterii greutatii in primul an de viata (in primele luni, cantarirea se face saptamanal, iar dupa 8 luni, in fiecare luna).
   Imbracamintea (trusoul, laieta)
Pregatirea obiectelor pentru infasat si acoperit sugarul ar trebui facute sau procurate de gravida pe indelete, cu cateva saptamani inainte de nastere. In situatia in care nu s-au facut nici un fel de pregatiri, tatal trebuie sa injghebeze un trusou necesar la iesirea din maternitate.
Cumparaturile se vor face in functie de anotimpul in care se naste copilul (vara, iarna). Se aleg obiectele din bumbac si din lana. Pentru nou-nascutii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procura de la inceput obiecte cu marimea de 0-3 luni.
Este bine sa se cumpere un numar mic de obiecte pentru ca sugarul creste repede: 10 cm in primele trei luni. Daca parintii nu pot sa-si cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru masina, mama va tine sugarul in brate.
La coborare, mama va iesi pe usa dinspre bordura strazii si niciodata pe partea dinspre carosabil. Indiferent de varsta, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fata si nici chiar pe genunchii mamei.

      Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comoda pe spate sau pe o parte (nu pe burta). Cand este luat si purtat in brate, mama trebuie sa fie atenta pentru ca ii cade capul. El isi va tine capul intre a 2-a si a 3-a luna si va sta pe sezut de abia la varsta de 6-8 luni.