La inceput, nou-nascutul este dependent de atentia, intuitia si ajutorul vostru pentru a obtine ceea ce-si doreste si pentru a se simti in siguranta. Inca de la nastere bebelusul este intr-un proces de invatare continua.
Personalitatea si emotiile lui se dezvolta in fiecare moment: cand il hraniti, cand ii faceti baie, cand il imbracati si cand ii schimbati scutecele sau il tineti in brate, va jucati sau doar va aflati langa el.

      Un bebelus fericit, inconjurat de multa atentie si iubire, este mai activ, mai atent si mai receptiv, priveste obiectele, exploreaza si se joaca cu mai mult interes. Asfel, resuseste sa invete si sa-si aminteasca lucruri noi mult mai repede decat este capabil sa faca un copil neglijat sau ignorat in mod permanent.
Nou nascutul poate sa comunice, sa arate ce simte si de ce are nevoie de plans, expresia fetei si miscarile corpului. Este important sa reactionati rapid si constant la aceste semnale ale copilului, oferindu-i imbratisari si mangaieri.
Aceasta nu inseamna ca-l rasfatati ci, dimpotriva, il veti ajuta sa-si dezvolte un simt al increderii si sigurantei de sine, va intelege ca gandurile si sentimentele lui sunt importante, va deveni independent.

      Copiii tratati cu asprime si indiferenta devin suspiciosi, reci si tristi, ajung sa se astepte doar la nefericire si chiar sa si-o doreasca. Bebelusul incepe sa vada mult mai devreme decat se credea (la inceput doar la o distanta mica 15-20 cm), poate face diferenta intre figuri si obiecte inca din primele zile de viata si uneori chiar imita diverse expresii ale fetei parintilor.
El manifesta interes pentru vocea si fata voastra, observa mamica, tonul vocii, si raspunde la ele, reactionand astfel la emotiile parintilor. Copilul poate sa "citeasca" expresia fetei pentru ca mare parte din comportamentul nostru social se bazeaza pe ceea ce "citim" pe chipurile oamenilor.
Aratati-i dragostea privindu-l si lasandu-l sa va priveasca fata, zambindu-i si asteptand sa va intoarca zambetul, pentru ca astfel va invata sa-i pese de ceilalti oameni si de sentimentele lor.

      Nou nascutul este foarte sensibil la sunete si cel mai mult ii place vocea umana pentru ca este cea pe care a auzit-o chiar inainte de a se naste. Asadar, chiar in primele zile, el poate face diferenta intre vocea umana si alte sunete, poate distinge vocea unui barbat de cea a unei femei si poate chiar deosebi vocea mamei de cea a altor femei datorita modului in care functioneaza anumite parti din creierul lui.
El prefera sa i se vorbeasca bland si linistitor si acest lucru va face mai puternica legatura de afectiune dintre voi. Vor trece luni pana cand copilul va rosti primele cuvinte, desi invatarea limbajului incepe din primele saptamani dupa nastere.

      La 7-8 saptamani incep sa descopere glasul, ganguresc si emit vocale, asculta ce li se spune si incearca sa raspunda prin diverse sunete, ca si cum ar vorbi. Este foarte important sa vorbiti cat mai mult cu copilul, chiar din primele momente, pentru ca el invata sa vorbeasca auzindu-va cuvintele si incercand sa scoata sunete asemanatoare.
Atunci cand ii imitati sunetele il incurajati sa continue si astfel va dobandi abilitati de limbaj care ii vor fi de mare folos in viitor, cand va merge la scoala. De asemenea, limbajul se dezvolta si daca il cititi, desi la inceput nu va fi capabil sa va acorde atentie decat pentru cateva minute.
Chiar si asa bebelusului ii place sa va simta ritmul vocii, sa priveasca imaginile colorate din carti si, cu timpul, va putea sa inteleaga ca fiecare cuvant are un sens, formandu-si astfel baza limbajului.
In schimb, auzind cuvinte la radio sau la TV, copilul nu va fi la fel de stimulat sa verbalizeze, deoarece el beneficiaza de toate aceste lucruri, doar daca primeste din partea voastra zambete, o voce calda si, de ce nu, chiar si un cantecel.

      Voi, parintii, sunteti in ochii copilului oglinda unei lumi noi pe care el nu o poate controla. Atunci cand va certati in fata copilului crezand ca "e mic si nu stie" ar fi bine sa va amintiti ca el va urmareste in fiecare clipa si invata din ceea ce vede, aude, miroase si atinge, modelandu-si astfel personalitatea.
Acest proces de modelare continua este generat de atitudinea parintilor, pentru felul in care va exprimati emotiile atunci cand ii sunteti alaturi rezoneaza in intregul lui comportament.
De sentimentele de siguranta si confort pe care i le transmiteti cand il tineti in brate sau il leganati, de expresia dragastoasa si zambitoare a fetei atunci cand il priviti, de tonul bland si linistitor al vocii atunci cand ii vorbiti, depinde intreaga lui dezvoltare si toate convingerile lui despre viata.