Hranirea nou nascutului si a copilului, in general, inseamna mai mult decat nutritie. Hranirea creeaza o legatura intima intre mama si copil.

Mamele care isi hranesc copilul tinandu-l in brate, ii dau impreuna cu hrana caldura, dragoste si protectie. Raspunsul prompt al mamei la plansul de foame al copilului creeaza primele lui sentimente de dragoste, siguranta, incerdere si confort.
Nutritia corecta are o importanta vitala pentru copilul mic. In aceasta perioada el creste mai mult decat oricand in viata. Greutatea de la nastere se dubleaza la patru luni si se tripleaza la un an.
Nevoile nutritive ale nou nascutului in proteine, grasimi, glucide, vitamine si substante minerale reflecta aceasta crestere enorma. Nutritia copilului din primele luni il va influenta pentru tot restul vietii.
Hranirea trebuie sa fie o activitate placuta pentru parinti si copil. In timp ce copilul este hranit trebuie sa i se acorde intreaga atentie.

Alaptarea
Formarea laptelui

Pregatirea glandelor mamare pentru secretia de lapte incepe de la pubertate. Sanii sunt formati din ciorchini de glande producatoare de lapte, care se maresc in timpul sarcinii. Sistemul de lactatie din san seamana cu un arbore.
Laptele este produs de tesutul glandular si tranverseaza prin canalele de lapte la rezervoarele de lapte. Rezervoarele de lapte sunt situate sub areola si se deschid prin 15-20 de orificii in mamelon.
Pentru a goli bine rezervoarele de lapte copilul trebuie sa-si aseze limba peste ele asa incat sa le comprime. Secretia de lapte incepe catre sfarsitul sarcinii. Suptul stimuleaza in mod reflex productia de lapte.
Nervii din areola si mamelon trimit stimuli la hipotalamus si glanda hipofiza, ce secreta doi hormoni: prolactina si oxitocina, care stimuleaza producerea si secretia de lapte. Acest reflex de supt este declansat si de plansul copilului, sau chiar gandul mamei la el. Reflexul de supt se poate produce de cateva ori in timpul suptului, de aceea suptul nu trebuie grabit.
Laptele secretat la inceputul suptului este subtire, ca un lapte degresat, el potoleste setea copilului. Laptele secretat mai tarziu, mai bogat in grasimi, este mai satios si nutritiv pentru copil.
Este laptele de crestere. Secretia d elapte mai gras se asocieaza cu o senzatie de furnicaturi si de san plin. Poate apare la un minut dupa inceputul suptului si se repeta de cateva ori in timpul acestuia. La primul copil mamele il simt dupa 2-3 saptamani de la inceputul alaptarii.
Oboseala, tensiunea, durerea si frica scad secretia lactata. In asemenea cazuri copilul primeste mai ales lapte de inceput, mai putin hranitor. Producerea de lapte urmeaza principiul cererii si ofertei" cu cat nou nascutul suge mai mult si mai corect, cu atat creste producerea de lapte, pana la stabilirea unui echilibru. Ceea ce influenteaza producerea de lapte este mai ales frecventa suptului, nu atat durata lui.
Uneori, vecinele de salon dau mamei explicatii eronate, indemnand-o la trecerea la alimentatie mixta sau artificiala. Alteori lauzele cu mai mult lapte "imprumuta" copilul alteia cu secretie lactata scazuta, punandu-l la san.
Asemenea practici sunt gresite si periculoase deoarece lauza poate fi infectata si poate transmite prin lapte, altui sugar, virusul hepatitei, citomegalic sau SIDA. Mama si nou nascutul trebuie sa invete tehnica alaptarii. Este nevoie de rabdare si practica. Primul supt poate fi dureros. Laptele de mama este alimentul ideal pentru nou nascut si sugar in primele 4-6 luni de viata.

Avantajele alaptarii

Laptele este individualizat pentru fiecare copil. Spre deosebire de formula (laptele praf), compozitia laptelui de san se schimba mereu pentru a face fata nevoilor copilului. La inceputul suptului laptee are un continut mai scazut in grasimi si ajuta la potolirea setei, cel de la sfarsitul suptului este mai bogat in grasimi si ajuta la potolirea foamei.
Laptele de san are grasimi nutritive care ajuta dezvoltarea creierului copilului. Cantitatea de lapte creste odata cu cresterea copilului. Copiii hraniti la san sunt mai sanatosi si au mai putine alergii alimentare. Cu fiecare supt ei primesc anticorpi care le cresc rezistenta la boli.
Colostrul, in special, este bogat in anticorpi si celule cu rol in imunitate, necesare pentru apararea de infectii in primele zile de viata. Copiii alimentati natural sufera mai putin de infectii gastro-intestinale, respiratorii, urinare si ale urechilor, se vindeca mai repede si au mai putine complicatii decat cei hraniti artificial. Copiii hraniti numai la san nu fac diaree infectioasa. Suptul ajuta in tratamentul diareei acute.
Laptele de san este mai usor digerabil. Copiii alaptati sufera mai putin de colici, gaze si regurgitatii. Este mai ieftin, de fapt este gratuit si usor de procurat, gata de folosire. Desi mama care alpteaza  necesita o alimentatie mai bogata, costul suplimentarii este relativ mic in comparatie cu pretul alimentatiei artificiale.
Previne deficitul de minerale si vitamine printr-o absorbtie mai buna a acestora. Fierul din laptele de san este absorbit in proportie de 50-75% in timp ce din laptele de vaca se absoarbe 10% si doar 4% din fierul continut in laptele praf suplimentat cu fier. Fierul din laptele de san este suficient pentru primele sase luni. Adaugarea de alimente solide scade insa absorbtia fierului, necesitand suplimentarea sa.
Micsoreaza riscul de obezitate. Copilul alimentat la san controleaza cat consuma, laptele pe care copilul il ia la sfarsitul suptului este mai gras decat la inceput, ceea ce  face copilul sa se simta satul si sa opreasca suptul, in timp ce la biberon poate fi silit sa goleasca sticla.
Scade riscul de alergii alimentare. Primul lapte produs - colostrul - este cel mai bogat in globule albe si proteine care lupta cu infectiile. Colostrul ofera astfel prima imunizare a copilului. O substanta din laptele d esan - imunoglobulina A (IgA) - formeaza un strat protector la nivelul mucoasei intestinale, prevenind trecerea de alergeni (substante straine care trec in sange producand alergii) si microbi.
Tot in lapte se gasesc substante care au aparut in cursul luptei impotriva infectiilor la mama, numite anticorpi. Anticorpii trec la copil, care in aceasta perioada are un sistem de aparare inca nedezvoltat.
Alaptarea produce o imunizare zilnica a copilului. Copiii nu sunt aproape niciodata alergici la laptele de mama, dar pot fi sensibili la ceea ce mananca mama. Alergia la laptele de vaca este destul de frecventa. Un preparat cu soia poate evita alergia, dar seamana foarte putin cu laptele de mama si este relativ greu de procurat.
Nu produce constipatie sau diaree si se asociaza mai putin cu eritemul fesier. Copilul alimentat la san poate avea un scaun la una sau doua zile, alteori poate avea un scaun "exploziv" dupa fiecare supt, fara a fi bolnav.
Mai mare satisfactie la supt, copilul poate continua sa suga si dupa golirea sanului, doar de placere. Dezvoltarea mai buna a gurii, gura copilului se potriveste bine la mamelonul mamei, incat asigura o dezvoltare optima a gurii, inclusiv a mandibulei si a pozitiei dintilor.
Alaptatul este bun si pentru mama, permite o mai buna legatura intre ea si copil si o recuperare mai rapida in lauzie. Alaptarea ajuta contractarea uterului si revenirea la dimensiunea sa normala precum si scaderea in greutate a mamei.
Confera o oarecare protectie impotriva unei noi sarcini prin intarzierea revenirii menstruatiei, pana ce sugarii incep sa primeasca un supliment, iar uneori pana la intarcare. Femeile care alapteaza au o frecventa mai scazuta de cancer de san.
Apropierea dintre mama si copil in timpul alaptarii se repeta de cel putin 1000 de ori in primele luni, ducand la o mai buna intelegere a comportarii copilului. Pe de alta parte, nou nascutul invata sa aiba incredere si sa se simta bine langa mama sa.

Alaptarea nu risipeste resursele naturale si nu creeaza poluare. Nu necesita ambalare, reclama, transport si nu produce deseuri.